Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de deces, conform rapoartelor privind „Starea sănătății în
UE” și a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare.

La nivel european, la bărbați, cancerul de prostată se află pe primul loc în privința numărului de cazuri diagnosticate anual, urmat de cancerul pulmonar și cancerul
colorectal. La femei, datele EUROSTAT arată că printre cele mai frecvente tipuri de cancer depistate sunt cel de sân, cancerul colorectal și cel pulmonar.

Conform Global Cancer Observatory, În România, cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul 4, după cancerul de sân, colorectal și cancerul de col uterin.

Cancerul pulmonar, unul dintre cele mai frecvente atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, presupune o creștere necontrolată a unor celule anormale la nivelul plămânilor. Aceste celule canceroase, care se dezvoltă haotic, distrug țesutul pulmonar sănătos din jurul lor și împiedică funcționarea corectă a organelor. Cancerul de plămâni este diagnosticat mai frecvent la persoanele de peste 65 de ani, dar poate apărea și la persoane mai tinere.

Există două tipuri principale de cancer pulmonar:

1. cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC) – este cel mai frecvent tip, reprezentând 80% din numărul total de cazuri de cancer pulmonar,
2. cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC).

Simptome

• Tuse persistentă sau care se înrăutățește în timp sau cu sânge;
• Respirație îngreunată;
• Durere persistentă în piept sau umăr, care se agravează odată cu respirația profundă, tuse sau râs;
• Infecții pulmonare repetate;
• Pierderea poftei de mâncare;
• Pierderea în rapidă în greutate;
• Senzație de oboseală sau slăbiciune, care durează mai mult de patru săptămâni.

„Cel mai important lucru pe care trebuie să îl rețină oamenii este că dacă tușesc cu sânge sau tușesc de mai mult de trei săptămâni, deși au luat un tratament, trebuie să meargă la medicul de familie. Aceeași recomandare este dacă au câteva dintre celelalte simptome de mai sus.” spune Daciana Toma, medic de familie, vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei.

Factori de risc

• Fumatul
• Expunerea la radon, un gaz radioactiv;
• Expunerea la un mediu chimic în care sunt prezente substanțe precum azbestul sau arsenicul;
• Agenţi poluanţi;
• Fumatul pasiv;
• Boli pulmonare pre-existente;
• Istoric familial de tumori pulmonare.

Pentru prevenirea apariției cancerului pulmonar, respectiv a depistării precoce, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și Societatea Română de Pneumologie, în parteneriat cu Institutul Oncologic București organizează Campania „Inspiră Speranță”, care a ajuns în 2022 la a patra ediție. Mesajul din acest an este „Poți lăsa orice pe mai târziu, mai puțin sănătatea ta!”.

„Poți lăsa orice pe mai târziu, mai puțin sănătatea ta! Acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin campania Inspiră Speranță, ajunsă la a patra ediție.” spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Pacienților cu Cancer din România (FABC).

Dacă primul pas le revine celor care cred că ar putea avea cancer pulmonar, al doilea pas le revine medicilor de familie. Ei au la dispoziție un instrument util, riscograma, un set de 10 întrebări care măsoară riscul crescut de cancer pulmonar. În baza acestuia, medicul de familie poate recomanda anumite analize și investigații și poate da trimitere către specialist pentru un diagnostic de precizie.

În plus, românii pot beneficia de proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, menite să detecteze boala în rândul celor cu risc crescut și aparent sănătoși.

„Vom începe în curând un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie computerizată cu doză mică de radiații. Proiectul se va derula în județul Călărași, unde incidența cancerelor bronhopulmonare este mare. Proiectul beneficiază de finanțare din partea Guvernului Norvegiei, iar acum suntem în etapa în care așteptăm semnarea contractului de către Ministerul Sănătății”, spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Următorul pas, cel de-al treilea, cade tot în sarcina pacientului și presupune documentarea despre boală și traseul medical pe care trebuie să îl parcurgă. „Planul pentru primele 100 de zile” îl ajută pe pacientul nou diagnosticat să știe la ce să se aștepte în perioada următoare și să planifice etapele următoare. Ghidul conține informații despre boală, serviciile de sănătate necesare, tratament, nutriție, sprijin psihologic, exerciții etc.