Defalcat, în ultimele trei săptămâni au fost confirmate șase, nouă, respectiv nouă cazuri. În perioada 1-7 mai au fost confirmați doi copii de 3 ani, un copil de 4 ani, doi de 5 ani și unul de 7 ani. În următoarea săptămână, între 8 și 14 mai, au fost confirmați cu scarlatină câte doi copii de 4, 5 și 6 ani și trei copii de 7 ani. În cea mai recentă săptămână încheiată, între 15 și 21 mai, au fost trei cazuri la copii de 4 ani, două cazuri la copii de 5 ani, două cazuri la copii de 6 ani, un caz la copii de 7 ani, unul la copii de 8 ani și două la copii de 9 ani.

Potrivit informațiilor din serialul „Lecția de la Babeș” al Spitalului de Boli Infecțioase și Pnemoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara, scarlatina este considerată, în general, o boală a copilăriei, fiind afectați în mod special cei cu vârsta mai mică de 10 ani, însă poate afecta inclusiv adulții. Afecțiunea este determinată de tulpinile toxigene de Streptococ B hemolitic, de grup A. Cel mai evident simptom ar fi petele punctiforme sau miliare roșii, cu diametrul sub 1 cm. Perioada de convalescență este de două – trei săptămâni. În cazul cazurilor netratate, complicațiile pot fi cardiace, renale, articulare sau post-streptococice.

Scarlatina debutează brusc, prin simptome fiind febră, frisoanele, alterarea stării generale, cefalee, odinofagie (înghițire dureroasă), disfagie (dificultate la înghițire), greață, vărsături și dureri abdominale. În plus, la nivelul pielii apar erupții micro-papulo-eritematoase, mărunte, aspre la pipăit, care dispar la presiune. Acestea apar într-un singur puseu, la 24 – 48 de ore de la debutul bolii. Sunt mai evidente la nivelul gâtului, toracelui, abdomenului, fețelor și feței interne ale membrelor. Acestea nu sunt pruriginoase, după 24 – 48 de ore pălesc, iar după patru – cinci zile începe și descuamarea, care este mai evidentă la nivelul palmelor și tălpilor, de unde se pot desprinde lambouri. La scarlatină mai pot apărea un faringe intens congestionat, roșu ca flacăra, amigdale hipertrofice, edematiate, cu sau fără depozite purulente.

„Incidența maximă a bolii este în sezonul rece, de toamnă – iarnă, și se produce, de obicei, în focare familiale sau colectivități. Scarlatina se transmite foarte ușor de la o persoană la alta pe cale aerogenă, în urma unui contact direct (tuse, strănut). Foarte rar se poate transmite și prin obiecte contaminate. Poarta de intrare este faringiană. Bolnavul de scarlatină este contagios cu 5-6 zile înainte de debutul bolii, de apariția primelor simptome. Contagiunea dispare la 1-2 zile după începerea tratamentului, dar, în cazul în care nu se administrează antibiotic, persoanele infectate pot transmite boala încă 2-3 săptămâni”, spunea Septimiu Susa, medic rezident de boli infecțioase la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara.

Tratamentul este igieno-dietetic, cu izolare și repaus la pat minimum 7 zile, cu un regim lacto-hidro-zaharat pe perioada acută, sau etiologic, cu antibiotic, penicilină G injectabil sau penicilină V oral, în funcție de simptome: antitermice, antiinflamatoare, antialgice.

Pot fi declarate inclusiv focare

Aceasta se poate transmite direct, pe cale aerogenă, sau, mai rar, indirect, prin obiecte sau alimente contaminate. Tocmai pentru că este foarte contagioasă, direcțiile județene de sănătate publică sunt obligate să țină evidențe. La categoria de „cazuri confirmate” intră doar copiii de până în 14 ani, care prezintă angină, febră și erupție cutanată micropapuloasă eritematoasă, aspră la pipăit. În cazul în care apar trei cazuri cu legătură între ele, se declară focar.

În Timiș, cel puțin momentan, nu este cazul.