Potrivit specialiștilor de la Babeș, vapatul sau vapingul este procesul de inhalare a aerosolilor produși de un dispozitiv electronic, de tipul e-țigareta, prin încălzirea lichidului de vapat sau e-liquid-ului.

Acest lichid conține de obicei nicotină, arome artificiale cu gust fructat sau de diferite dulciuri. Acestora li se adaugă glicerină vegetală și propilenglicol pentru formarea vaporilor, metale grele și uneori alte substanțe ilegale sau modificate (THC- tetrahidrocanabinol, vitamina E acetat). Aromele pot masca duritatea și gustul tutunului, produsele din tutun aromate fiind astfel atrăgătoare pentru tineri.

Un studiu din 2023 realizat de Asociația Salvați Copiii arată că 16% dintre adolescenții români de peste 14 ani au încercat vapingul, iar 10% îl folosesc regulat. Datele sunt susținute și de un raport al Institutului de Sănătate Publică, ce indică faptul că peste 50% dintre liceeni au utilizat țigări electronice sau dispozitive de tutun încălzit în ultima luna.

Vapingul este foarte răspândit în rândul adolescenților și tinerilor adulți, iar cele mai atractive sunt aromele variate și ambalajele colorate, promovate printr-un marketing agresiv în mediul online. În peste 70% din cazuri, tinerii se apucă de vapat din pură curiozitate și este perceput adesea că o alternativă mai „sănătoasă“ la fumatul clasic.

„Vapatul este asociat cu multiple efecte nocive asupra sănătății, iar principala patologie identificată este EVALI (leziunea pulmonară asociată cu utilizarea țigărilor electronice), o afecțiune acută severă cu potențial letal. În plus, vapingul poate agrava astmul și BPOC-ul, prin declanșarea bronhospasmului și a inflamației căilor respiratorii, și este implicat în apariția bronșiolitei obliterante, o boală pulmonară ireversibilă. La nivel sistemic, vapatul favorizează tulburări cardiovasculare și infecții respiratorii recurente, iar la adolescenți poate duce la dependență, anxietate și afectarea dezvoltării cerebrale. Inhalarea de substanțe uleioase ori iritante duce la inflamație acută difuză a alveolelor și bronhiolelor. Pot apărea reacții de tip alveolită lipoidică (prezența de lipide în macrofagele alveolare), inflamație granulomatoasă, hemoragie alveolară difuză sau chiar sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS)”, a precizat dr. Norbert Wellmann, medic rezident pneumologie la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara.

Conform acestuia, simptomele apar la câteva zile sau săptămâni de la expunere: tuse seacă, dispnee (senzația de lipsă de aer), durere toracică, febră, frisoane, hemoptizie (mai rar), greață, vărsături.

„Până acum nu a fost identificat un test specific pentru stabilirea unui diagnostic. Acesta se bazează pe criterii clinice și de excludere: utilizare recentă, în ultimele 90 zile, de produse de vapat, infiltrații pulmonare pe radiografie sau CT (opacități „în sticlă mată” bilaterale, excluderea altor cauze infecțioase sau neoplazice, lavaj bronhoalveolar. Tratamentul impune oprirea imediată a vapatului, oxigenoterapie sau suport ventilator dacă este necesar, administrarea de corticosteroizi sistemici – eficienți în formele moderate-severe și tratament simptomatic, hidratare, antipiretice, antiemetice”, a explicat dr. Norbert Wellmann, medic rezident pneumologie la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara.

Medicul a mai transmis că evoluția pacienților cu EVALI este în general favorabilă, majoritatea recuperându-se complet dacă diagnosticul este pus precoce și utilizarea produselor de vapat este oprită. Totuși, în formele severe, poate fi necesară ventilația mecanică sau chiar suportul prin ECMO (plămân artificial). Unele cazuri pot evolua cu sechele pulmonare pe termen lung, mai ales dacă afectarea inițială a fost gravă.