Potrivit AREA, unele dintre aceste informații sunt complet false, în timp ce altele pornesc de la un fapt real, dar ajung la concluzii care depășesc dovezile științifice. Tocmai acest amestec le poate face mai convingătoare pentru pacienți.

Un studiu publicat recent în The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, prezentat de AREA, a analizat 347 de postări cu informații false sau înșelătoare despre alergii, publicate pe TikTok, Instagram, Facebook și X. Postările au adunat împreună peste 12,3 milioane de vizualizări și aproximativ 847.000 de interacțiuni.

AREA precizează că studiul nu analizează întregul conținut despre alergii existent pe rețelele sociale. Autorii au selectat intenționat postări care conțineau informații false sau înșelătoare, pentru a identifica principalele teme și modul în care reacționează publicul la acestea.

Ce tipuri de informații false circulă

Potrivit analizei, 31% dintre postări promovau „remedii naturale” prezentate drept tratamente sau metode de vindecare. Alte 24% promovau testele IgG pentru presupuse sensibilități sau intoleranțe alimentare.

În 18% dintre postări erau exagerate sau prezentate în mod fals riscurile unor medicamente, iar 16% conțineau informații incorecte despre alergiile alimentare. Alte 11% promovau teorii conspiraționiste despre industria farmaceutică.

Reprezentanții AREA explică faptul că medicina presupune, de multe ori, evaluarea istoricului pacientului, a simptomelor și a rezultatelor unor investigații potrivite. În schimb, mesajele de pe internet pot oferi răspunsuri simple și categorice, precum recomandarea unui anumit test sau a unui „remediu” pentru vindecarea alergiei.

Mesajele senzaționaliste au mai multă interacțiune

Studiul arată că videoclipurile analizate au avut aproximativ de 2,3 ori mai multe interacțiuni decât postările bazate doar pe text. De asemenea, mesajele formulate într-un stil emoțional sau senzaționalist, cu expresii precum „adevărul ascuns” și „ce medicii nu vor să știi”, au avut aproximativ de 1,8 ori mai multe interacțiuni decât cele formulate neutru.

Potrivit AREA, acest lucru poate contribui la răspândirea informațiilor înșelătoare, mai ales atunci când mesajele sunt prezentate cu multă siguranță și oferă explicații simple pentru probleme medicale complexe.

Informațiile false sunt rar contestate

Autorii au analizat 3.470 de comentarii la postările incluse în studiu. Dintre acestea, 62% erau favorabile sau neutre față de informațiile false, în timp ce 38% le contestau.

Dintre comentariile care încercau să corecteze afirmațiile, doar 23% ofereau o sursă sau o dovadă științifică.

Un exemplu este promovarea testelor IgG pentru alimente. Această temă a reprezentat aproape un sfert dintre postările analizate și a fost, dintre temele studiate, cel mai rar contestată. Doar 17% dintre comentarii contraziceau afirmațiile despre aceste teste.

AREA subliniază că utilizarea testelor IgG pentru diagnosticul alergiei alimentare nu este recomandată de societățile profesionale din domeniu.

Ce înseamnă pentru pacienți

Reprezentanții AREA atrag atenția că efectele dezinformării pot ajunge din mediul online în deciziile medicale ale pacienților, cum ar fi: modificarea unei diete, efectuarea unor investigații care nu sunt indicate sau renunțarea la un tratament recomandat de medic.

Specialiștii nu recomandă renunțarea la informarea online, însă consideră important ca informațiile găsite pe rețelele sociale să fie verificate înainte de a sta la baza unei decizii privind sănătatea.

Pentru medici, autorii studiului recomandă să ia în calcul faptul că pacienții pot veni la consultație cu astfel de informații și să ofere explicații clare atunci când acestea sunt discutate.

Astfel, înainte ca o postare să determine schimbarea unei diete, a unui tratament sau a unei conduite medicale, întrebarea esențială este dacă afirmația respectivă are la bază dovezi științifice.

„Soluția nu este să le spunem oamenilor să nu mai caute informații online. Este normal să vrei să înțelegi ce se întâmplă cu tine sau cu copilul tău. Dar înainte ca o postare să schimbe o dietă, un tratament sau un diagnostic, merită pusă o întrebare simplă: Pe ce dovezi se bazează această afirmație?”, concluzionează specialiștii.