Corpul nostru comunică cu mediul ambiant prin reacții fiziologice de adaptare. Acestea influențează producția interna de căldură și transferul de căldură la nivelul tegumentelor și mucoaselor. Un exemplu este chiar funcția respiratorie. Intensitatea acestor procese depinde de variațiile de temperatură apărute, modul de instalare, precum și de umiditatea mediului înconjurător.

Fluctuațiile mari și rapide de temperatură sunt cele care solicită cel mai mult organismul, conform medicilor, fiind resimțite diferit de anumite persoane. Pot apărea infecții, iar la oamenii cu boli cronice situația se poate agrava.

„Vorbim de oameni din grupe de risc, cum ar fi copiii și bătrânii, cei cu patologii existente (în special cele de natură respiratorie, cardiovasculară, neurologică), vicii prezente (tabagism, alcoolism cronic) etc. Diferențele mari de temperatură, pe lângă că pot da o stare de disconfort persoanelor meteorosensibile (dureri de cap, amețeli, oboseală, somnolență, chiar anxietate sau depresie), din perspectivă respiratorie, favorizează infecțiile virale sau bacteriene. La pacienții cu patologii pulmonare obstructive cronice (astmul bronșic, bronșita cronică și/sau emfizemul pulmonar) crește riscul de exacerbare”, explică dr. Ovidiu Fira Mladinescu, medic la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

Recomandarea medicilor este de a evita pe cât posibil trecerea bruscă de la temperaturi foarte ridicate la unele scăzute: intrarea într-o încăpere climatizată venind de afară de la temperaturi caniculare; diferența dintre cele două medii nu trebuie să fie de mai mult de 10 grade.

Se recomandă totodată un stil de viață cât mai sănătos: alimentație și hidratare corespunzătoare, renunțarea la vicii, program de activitate fizică dimineața și seara, odihnă în timpul orelor cu temperaturi caniculare, sistemele de ventilație naturală, dar și un tratament corespunzător acolo unde există afecțiuni.