Tunelul carpian este un spațiu îngust format din oasele carpiene și ligamentul transversal al carpului. Prin acest spațiu trece nervul median, alături de tendoanele care flexează degetele.

Atunci când acest spațiu se îngustează sau țesuturile din jur (cum sunt tendoanele inflamate) exercită presiune asupra nervului median, apare sindromul de tunel carpian.

SIMPTOME (în profunzime)

Amorțeli și furnicături

• Apare în special la degetul mare, arătător, mijlociu și o parte din inelar;

• Poate fi mai intensă noaptea sau dimineața.

Durere

• Inițial în palmă și degete, apoi poate iradia în antebraț și umăr.

Slăbiciune musculară

• Dificultate în a apuca obiecte mici (ace, nasturi);

• Scăpare frecventă a obiectelor.

Simptome nocturne

• Multe persoane se trezesc din somn cu mâna amorțită.

CAUZE ȘI FACTORI DE RISC

• Mișcări repetitive ale mâinii (ex: tastat, lucru manual, folosirea intensă a mouse-ului)

• Stat prea mult cu mâna în flexie sau extensie forțată

• Traume sau fracturi ale încheieturii

• Sarcina (retenție de lichide)

• Afecțiuni precum diabetul, hipotiroidismul, artrita reumatoidă

• Sexul feminin – femeile sunt de 3 ori mai afectate decât bărbații, mai ales în jurul menopauzei.

• Obezitatea

• Ergonomia neadecvată – la birou sau în activitățile zilnice.

DIAGNOSTIC

Examen clinic:

• Testul Phalen: flexia pasivă a încheieturii timp de 60 secunde → simptome;

• Testul Tinel: percuția pe nervul median → furnicături.

Teste paraclinice:

• EMG + studiul conducerii nervoase

• Ecografie sau RMN (pentru cazuri atipice sau intervenție).

TRATAMENT

Conservator (simptome ușoare sau moderate):

• Repaus și modificarea activităților repetitive

• Orteze de încheietură (mai ales pe timpul nopții)

• Medicamente antiinflamatoare

• Kinetoterapie, exerciții de întindere și tonifiere

• Injecții cu corticosteroizi (reduc inflamația locală).

Chirurgical

• Când simptomele sunt severe sau nu răspund la tratamentul conservator, se recurge la decompresia tunelului carpian:

• Se taie ligamentul transversal pentru a elibera presiunea asupra nervului median,

• Se face clasic (incizie de 3-5 cm) sau endoscopic (minim invaziv).

Recomandări utile:

• Pauze regulate dacă lucrezi la birou

• Poziționarea corectă a mâinii pe tastatură/mouse

• Exerciții ușoare pentru degete și încheietură

• Folosirea ortezei de noapte dacă apar simptome nocturne

Rolul kinetoterapiei:

• Mobilizări nervoase (gliding/nerve flossing)

• Întărirea musculaturii flexo-extensoare

• Îmbunătățirea posturii (gât, umăr, încheietură)

• Educație ergonomic-posturală – la locul de muncă și acasă

RECUPERAREA DUPĂ OPERAȚIE

Perioada imediat postoperatorie (0–2 săptămâni)

• Ținerea mâinii ridicată pentru a reduce edemul,

• Mișcări ușoare ale degetelor pentru a preveni rigidizarea,

• Pansamente sterile, igiena rănii,

• Durerea este controlată cu analgezice simple.

Perioada intermediară (2–6 săptămâni)

• Se îndepărtează firele de sutură (dacă nu sunt resorbabile),

• Încep exercițiile de mobilitate și stretching, creșterea forței musculare;

• Evitarea activităților solicitante (ridicarea greutăților, tastat intens).

Perioada de recuperare completă (6–12 săptămâni)

• Se reia activitatea normală treptat,

• Se continuă kinetoterapia pentru a îmbunătăți forța și funcționalitatea articulației

Recuperare totală:

• Majoritatea pacienților revin la activitatea normală la 6-12 săptămâni de la operație.

• Unii pacienți (mai ales cei cu simptome vechi) pot avea amorțeli reziduale.

Exemple de exerciții utile (sub supraveghere):

• Tendon glides – mișcări secvențiale ale degetelor pentru mobilitatea tendoanelor

• Nerve gliding – extensie progresivă a brațului, palmei și degetelor

• Stretching al flexorilor antebrațului

• Exerciții isometrice și proprioceptive pentru încheietură

8 lucruri pe care nu ți le spune nimeni despre sindromul de tunel carpian

1. De ce amorțești mai ales noaptea?

Noaptea, mulți oameni dorm cu mâinile îndoite sub pernă sau sub corp, iar asta crește presiunea în tunelul carpian. Nervul median este strivit, iar tu te trezești cu mâna „moartă” deoarece este literalmente prins între os și un ligament.

2. Telefonul și tastatura pot fi vinovați tăcuți.

Înclinarea încheieturii chiar și cu 20-30° în timp ce folosești tastatura sau telefonul crește presiunea pe nervul median de până la 5 ori. De aceea ergonomia contează mai mult decât pare.

3. Sindromul de tunel carpian apare des în sarcină — și dispare după naștere.

Retenția de apă și schimbările hormonale pot umfla țesuturile din jurul nervului median. În multe cazuri, simptomele dispar complet la câteva săptămâni după naștere fără niciun tratament.

4. Muzicienii sunt printre cei mai afectați.

Viorile, chitarele, clapele – toate implică mișcări repetitive și poziții tensionate ale mâinii. Unii muzicieni celebri și-au întrerupt cariera din cauza acestui sindrom.

5. Nervul median e „pretențios” – tolerează foarte puțină presiune.

La presiuni de doar 30 mmHg (puțin peste tensiunea normală din corp), fluxul sangvin în nerv scade drastic → apare amorțeala. La 60 mmHg deja apar leziuni.

6. Uneori se poate trata doar cu exerciții și postură.

Chiar și fără medicamente sau operații, în formele ușoare, exercițiile de glisare a nervului și corectarea posturii pot inversa simptomele. Dar e nevoie de constanță.

7. Compresele reci NU tratează, dar pot păcăli nervul.

Gheața nu reduce compresia, dar calmează inflamația din jur și poate „păcăli” temporar nervul – de aceea mulți simt ușurare după 10-15 minute de gheață.

8. Ignorarea simptomelor poate duce la atrofie.

Dacă sindromul e sever și netratat, mușchiul de la baza degetului mare poate atrofia definitiv. Este ireversibil – chiar și după operație.

CÂND SĂ CERI AJUTOR MEDICAL

• Dacă amorțelile persistă sau se agravează, dacă durerea nu răspunde la tratamentele inițiale
• Dacă apar semne de infecție (în caz de intervenție chirurgicală)