Datele arată că doar aproximativ 4,7% dintre copii au o alergie alimentară confirmată. Practic, din 100 de bebeluși, 95 nu vor dezvolta alergii alimentare. Chiar dacă un copil are factori de risc, nu înseamnă că va deveni automat alergic. Alergiile apar dintr-o combinație complexă de genetică, mediu și alți factori.

Cei mai importanți factori de risc identificați de cercetători includ:

• Istoricul de boli atopice: eczeme (dermatită atopica), respirație șuierătoare sau rinita alergică în primul an de viață
• Istoricul familial: părinți sau frați cu alergii alimentare cresc riscul copilului
• Întârzierea diversificării: introducerea târzie a alimentelor cu potențial alergen (cum sunt arahidele după 12 luni, peștele, ouăle sau nucile)
• Administrarea antibioticelor în primul an de viață
• Factorii demografici și la naștere: nașterea prin cezariană, sexul masculin, primul copil sau mutarea părinților într-o altă țară înainte de naștere

Specialiștii AREA explică și ce nu provoacă alergii alimentare, și anume: dieta mamei în timpul sarcinii; stresul matern; greutatea mică la naștere sau nașterea după termen; vaccinurile.

Astfel, majoritatea factorilor de risc sunt în afara controlului părinților. Chiar respectând toate recomandările, alergiile pot apărea din cauze genetice sau de mediu.

„Deși apar ca factor de risc, judecați situația corect. Dacă bebelușul are o infecție gravă, pericolul bolii netratate este uriaș, în timp ce riscul de a dezvolta o alergie în viitor rămâne mic. Urmați mereu sfatul medicului și alegeți siguranța imediată.

Nu vă învinovățiți, concentrați-vă pe ceea ce puteți controla (diversificarea curajoasă și la timp!) și colaborați îndeaproape cu medicul alergolog. Ești un părinte grozav!”, încheie specialiștii AREA.