Analiza a inclus peste 112.000 de participanți și a urmărit, timp de aproape zece ani, impactul a 58 de conservanți alimentari asupra sănătății cardiovasculare. Potrivit rezultatelor citate de CNN, anumite tipuri de conservanți au fost asociate cu un risc cu 29% mai mare de hipertensiune arterială și cu un risc cu 16% mai mare de infarct și accident vascular cerebral (AVC).

Printre conservanții identificați în studiu se numără:

• sorbatul de potasiu, utilizat în produse de panificație, brânzeturi și sosuri
• metabisulfitul de potasiu, din băuturi fermentate
• nitritul de sodiu, folosit în mezeluri și carne procesată
• acidul ascorbic (vitamina C), utilizat ca aditiv alimentar E300
• ascorbatul de sodiu, utilizat ca aditiv alimentar E301
• eritrobatul de sodiu, utilizat ca aditiv alimentar E316
• acidul citric, utilizat ca aditiv alimentar E330
• extractele de rozmarin, utilizate ca aditiv alimentar E392

Coordonatoarea studiului, Mathilde Touvier, directoare de cercetare la Inserm, a precizat că rezultatele nu vizează vitamina C sau acidul citric prezente natural în fructe și legume, ci formele utilizate ca aditivi în alimente ultraprocesate.

„Acidul ascorbic prezent în mod natural și acidul ascorbic adăugat, care poate fi produs chimic, pot avea efecte diferite asupra sănătății”, a declarat aceasta pentru CNN.

Autorii cercetării spun că studiul este printre primele care analizează efectele conservanților individuali, și nu doar impactul general al alimentelor ultraprocesate.

Concluziile apar la scurt timp după ce Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) a avertizat, într-un document publicat tot în European Heart Journal, asupra efectelor alimentelor ultraprocesate asupra sănătății cardiovasculare, relatează Edupedu.ro. Potrivit raportului, persoanele cu cel mai ridicat consum de astfel de produse au un risc cu până la 19% mai mare de boli cardiovasculare și un risc cu până la 65% mai mare de deces cardiovascular.

ESC arată că alimentele ultraprocesate pot afecta sănătatea nu doar prin conținutul ridicat de zahăr, sare și grăsimi, ci și prin „aditivi alimentari, contaminanți rezultați din procesare și modificări ale structurii alimentelor”.

Documentul mai menționează că aceste produse sunt asociate cu obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie și boală renală cronică. Organizația recomandă medicilor să evalueze consumul de alimente ultraprocesate în cadrul consultațiilor de rutină și să încurajeze consumul de alimente integrale sau minim procesate.

România rămâne în topul Europei la decese cauzate de boli cardiovasculare

În România, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces. Datele Institutului Național de Sănătate Publică, citate de Edupedu.ro, arată că, în 2023, aproximativ una din două persoane decedate în România a murit din cauza bolilor aparatului circulator.

În același an au fost înregistrate peste 43.000 de decese cauzate de boala ischemică a inimii și aproape 43.000 de decese provocate de boli cerebrovasculare.

Potrivit INSP, rata mortalității prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.