Conform medicilor, pot exista și alte cauze ale acumulării apei în plămâni, printre care se numără: TBC-ul, cancerul malign, pneumonii netratate, insuficienta cardiacă, artrita reumatoidă, sarcoidoza, embolismul pulmonar, bronșita, infecția cu HIV și chiar ciroza hepatică.

Simptomele specifice sunt: dureri puternice în timpul respirației care, în unele cazuri, pot fi urmate de febră, frisoane, cefalee, tuse seacă, neproductivă sau dispnee.

Identificarea afecțiunii se face prin consult și investigații imagistice, iar mai apoi se extrage lichidul identificat.

„Stabilirea diagnosticului se face în urma unui consult penumologic, urmat de realizarea unor investigații imagistice, și vorbim de radiografie toracica sau computer tomograf. Îndepărtarea excesului de lichid pleural este însă esențială, iar aceasta se realizează prin puncții pleurale, toracoscopie video-asistată sau drenaj pleural, acesta atenuând presiunea asupra plămânilor și permițând un inspir și respir mai ușoare”, explică Alin Ciprian Nicola, șef Compartiment Chirurgie Toracică la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

Odată extras, lichidul trebuie analizat în laborator pentru a se stabili cauza acumulării acestuia la nivel pulmonar, iar în paralel se face tratament medicamentos.

Sfatul medicilor este ca pacienții să nu amâne extragerea lichidului pleural, pentru că poate duce la afectarea plămânului prin infectarea lichidului: se formează abcese care necesită un tratament de lungă durată. Aceștia se pot adresa compartimentelor de chirurgie toracică.