Potrivit DIICOT, extinderea urmăririi penale a fost dispusă la 30 septembrie 2026, în cadrul anchetei care vizează mai multe infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidarea cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziunea fiscală și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, relatează Agerpres.

Potrivit anchetatorilor, noile acuzații vizează modul în care Laura Vicol ar fi încasat și cheltuit bani proveniți din firme din grupul Nordis, precum și modul în care aceste venituri și alte avantaje ar fi fost consemnate în declarațiile de avere.

DIICOT susține că, în perioada 2020-2025, pe când era deputat în Parlamentul României, Laura Vicol ar fi declarat necorespunzător anumite venituri, datorii, împrumuturi, cadouri și alte avantaje.

Procurorii afirmă că au identificat venituri de peste 15,6 milioane de lei, reprezentând salarii, dividende și returnări de împrumuturi, precum și un împrumut acordat în valoare de 910.000 de lei.

În același timp, anchetatorii menționează împrumuturi contractate în valoare de 241.000 de lei și 35.000 de dolari, restituite în perioada 2019-2021, dar și cadouri, servicii sau alte avantaje în valoare de peste 300.000 de lei, despre care susțin că nu ar fi fost menționate în declarațiile de avere.

Potrivit DIICOT, aceste aspecte ar fi avut ca scop ascunderea unor surse de venit și evitarea unor forme de control de integritate.

Procurorii mai susțin că, în declarațiile de avere, Laura Vicol ar fi consemnat un împrumut acordat unuia dintre inculpații din dosar, în valoare de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei.

Ulterior, valoarea împrumutului în lei ar fi fost modificată la 1,124 milioane de lei.

Anchetatorii afirmă că, în baza acestui titlu juridic, Laura Vicol ar fi primit ulterior de la o suspectă suma de 1,595 milioane de lei, justificată drept restituire a împrumutului.

DIICOT susține că, prin această operațiune, ar fi fost ascunsă și disimulată adevărata natură și proveniență a fondurilor, despre care procurorii afirmă că proveneau dintr-o infracțiune de delapidare.

Acuzații privind vânzarea unor apartamente în Mamaia și Sinaia

O altă acuzație vizează presupusa implicare a fostei deputate în anumite tranzacții imobiliare.

Potrivit DIICOT, în perioada 2019-2025, fără să dețină o calitate statutară în cadrul uneia dintre societățile investigate, Laura Vicol i-ar fi sprijinit pe trei dintre inculpații din dosar în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Anchetatorii fac referire la încheierea și executarea unor promisiuni de vânzare și a unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamente de vacanță din ansambluri rezidențiale din Mamaia și Sinaia.

Conform DIICOT, unele dintre imobile nu ar fi fost predate sau nici măcar edificate, iar o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare, prejudiciul fiind estimat la peste 122.000 de euro.

Laura Vicol și soțul său, Vladimir Ciorbă, au fost arestați preventiv în februarie 2025, pentru o perioadă de zece zile. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus eliberarea lor.

Vladimir Ciorbă a fost plasat atunci sub control judiciar, măsură care între timp a fost ridicată.

Cei doi sunt cercetați de DIICOT în dosarul Nordis pentru mai multe infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălarea banilor, evaziune fiscală și înșelăciune.

Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis, bani care ar fi provenit de la clienții companiei. Potrivit procurorilor, fondurile ar fi fost ulterior cheltuite pentru vacanțe, călătorii cu avioane private, bunuri și autoturisme de lux.

În dosar mai sunt cercetați Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă, Florin Poștoacă, Sanda Răileanu, Gabriela Vasile, Matei Cristian, Bogdan Adalbert Șaitoș, Oana Claudia Oprea și George Marian Ivan.