Consumul tutunului rămâne una dintre principalele cauze prevenibile de morbiditate și mortalitate la nivel global. Peste 8,7 milioane de persoane mor anual din cauza tutunului, majoritatea prin consum direct, iar restul ca urmare a expunerii la fumatul pasiv. În Uniunea Europeană, tutunul este responsabil pentru peste un sfert din decesele cauzate de cancer.

Europa înregistrează o prevalență ridicată a consumului de tutun, mai exact 25,3% dintre adulți și 10,8% dintre adolescenți fumează. În România, 18,7% dintre tinerii de 15 ani fumează zilnic, situând țara ușor peste media UE de 18,4%. Diferențele dintre sexe sunt semnificative cu 30,6% dintre bărbați care sunt fumători comparativ cu 7,5% dintre femei.

În privința țigaretelor electronice, România are o prevalență sub media europeană, atât pentru adulți, cât și pentru tineri. Astfel, 1,7% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani folosesc regulat aceste produse, sub media UE de 2,7%. Totuși, utilizarea crește odată cu vârsta și este mai frecventă în rândul fetelor: 28% dintre fete și 23% dintre băieți de 15 ani au raportat folosirea țigărilor electronice, depășind mediile europene de 20% (fete) și 18% (băieți).

Studiile recente indică faptul că tinerii care încearcă produse alternative de tutun sau țigarete electronice au un risc mai mare de a dezvolta un consum regulat. Tendințele generale arată o scădere a fumatului clasic, concomitent cu creșterea utilizării produselor noi, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor, mulți devenind utilizatori ai ambelor forme de consum de tutun.

Totuși, România a făcut progrese și pe plan legislativ și în politica de prevenție, prin Legea nr. 64/2024, care interzice utilizarea tuturor produselor care conțin tutun, inclusiv țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului și pliculețele cu nicotină, în toate unitățile de învățământ. Iar, adulții pot beneficia de consiliere și intervenții minimale pentru renunțarea la fumat în cadrul asistenței medicale primare.

În plus, în 2021, România s-a clasat pe locul 8 în Europa Centrală în ceea ce privește implementarea măsurilor de prevenire și reglementare a tutunului, urcând de pe locul 12 în 2019.

Specialiștii de la INSP subliniază că succesul campaniei depinde de implicarea părinților, cadrelor didactice, profesioniștilor din sănătate publică și autorităților locale, care pot sprijini adolescenții în adoptarea unor comportamente sănătoase și în prevenirea consumului de tutun.

„Este necesară implicarea activă a părinților, cadrelor didactice, profesioniștilor din sănătate publică și autorităților locale, care pot acționa ca vectori de influență și susținere a comportamentelor sănătoase, fiind necesară instruirea acestor grupuri în ceea ce privește identificarea timpurie a riscurilor, oferirea de sprijin psihologic și susținerea adolescenților în deciziile lor de a nu începe să consume produse din tutun sau de a renunța la acest comportament nesănătos”, transmit reprezentanții INSP.