Potrivit datelor transmise de DSP Timiș, cele patru cazuri au fost depistate în mai multe unități sanitare: un caz la Casa Austria, un caz la Institutul de Boli Cardiovasculare, un caz la Spitalul Victor Babeș Timișoara și un caz la Spitalul Județean Timișoara.

Reprezentanții instituției au subliniat că nu mai există în prezent niciun caz grav, iar ultimul caz confirmat a fost în luna septembrie, la Spitalul Județean din Timișoara.

Șapte decese confirmate în Iași

Situația a devenit cunoscută public în luna septembrie, când la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași s-a produs un focar de infecție cu bacteria Serratia marcescens. Nouă copii cu vârsta sub un an au fost infectați, iar șase dintre ei au murit în secția de Terapie Intensivă, potrivit Ministerului Sănătății.

Ancheta epidemiologică a Direcției de Sănătate Publică Iași a arătat că prima infecție a fost depistată pe 13 septembrie, dar raportată către DSP abia pe 19 septembrie, când existau deja patru pacienți infectați.

Spitalul nu a luat măsurile necesare de izolare la nivelul secției ATI și nu a transmis informările către autorități în timp util, încălcând procedurile legale. Ulterior, un al șaptelea copil, o fetiță de trei luni transferată la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, a decedat, fiind confirmată cu aceeași bacterie.

Două cazuri noi, anunțate la Arad în această săptămână

Potrivit unui raport DSP, citat de Aradon, doi pacienți internați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad au fost diagnosticați cu Serratia marcescens, aceeași bacterie care a provocat tragedia de la Iași.

Autoritățile locale au anunțat controale suplimentare în unitățile medicale, la solicitarea prefectului Mihai Pașca, urmând ca rezultatele verificărilor să fie făcute publice în perioada următoare.

Ce este Serratia marcescens

Serratia marcescens este o bacterie oportunistă, prezentă în medii umede precum chiuvete, sifoane sau instalații de apă, de unde se poate răspândi ușor în mediul spitalicesc. Ea afectează în special pacienții vulnerabili, persoane cu boli cronice, cu imunitate scăzută, internate pe termen lung sau cu dispozitive medicale invazive (catetere, tuburi de respirație, sonde urinare).

Transmiterea are loc frecvent prin mâinile personalului medical care intră în contact cu suprafețe contaminate sau prin echipamente insuficient dezinfectate. Infecțiile pot provoca pneumonii, infecții urinare, meningită, septicemie sau complicații grave la nou-născuți.

În cazurile severe, rata de mortalitate poate depăși 25%, potrivit specialiștilor. Deși bacteria este rezistentă la mai multe tipuri de antibiotice, prevenția rămâne posibilă prin igiena strictă a mâinilor, controlul instalațiilor de apă și respectarea protocoalelor medicale.