Inițiativa legislativă care a stat la baza acestei zile a aparținut unui grup de 27 de parlamentari din diferite partide politice (PSD, PNL, Minorități, UNPR și independenți). În expunerea de motive, aceștia au evidențiat bogata istorie a Olteniei, făcând referire, printre altele, la prima revoluție modernă a României—Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu a intrat în București purtând în mână o pâine mare, simbol al păcii și prosperității, moment considerat reprezentativ pentru această regiune.

Proiectul legislativ a fost aprobat de Senat pe 1 noiembrie 2016 și de Camera Deputaților, ca for decizional, pe 21 martie 2017. Ulterior, legea a fost promulgată de președintele României pe 13 aprilie 2017 și publicată în Monitorul Oficial pe 19 aprilie 2017.

Ziua Olteniei poate fi celebrată de autorități locale și centrale, precum și de instituții culturale din țară și din străinătate, prin organizarea unor evenimente culturale, artistice și științifice. De asemenea, manifestările dedicate acestei zile pot fi incluse în programele Societății Române de Radiodifuziune și ale Societății Române de Televiziune.

Oltenia, situată în sud-vestul României, se întinde pe o suprafață de 29.212 km² și cuprinde județele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj. Regiunea este mărginită la nord de Munții Carpați și la sud de Dunăre, având un relief variat, ce include munți, dealuri, podișuri și câmpii.

Tezaurul cultural

Patrimoniul cultural al Olteniei reflectă o istorie de peste două milenii. Un exemplu remarcabil este podul peste Dunăre construit de Apolodor din Damasc, la ordinul împăratului Traian, ale cărui ruine sunt vizibile și astăzi pe ambele maluri ale fluviului. În apropiere se află și vestigiile unor băi romane, cea mai mare construcție de acest tip din Dacia romană. De asemenea, în județul Vâlcea se regăsesc monumente istorice precum Buridava Romana și castrul Arutela, situat pe malul Oltului, în apropierea Mănăstirii Cozia, fiind construit din piatră în timpul domniei împăratului Hadrian.

Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul și însemnătatea mănăstirilor, bisericilor și schiturilor, cu peste 60 de așezăminte din perioade istorice diferite, dintre care amintim Cozia, Stânișoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn sau Tismana.

Dintre numeroasele muzee ale Olteniei amintim Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Județean Olt, din Slatina, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul de artă Râmnicu Vâlcea, Muzeul Satului Vâlcean din comuna Bujoreni, Muzeul Județean Gorj din Târgu Jiu, oraș care găzduiește și Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii – operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuși, ridicată în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, premiat de-a lungul timpului pe toate meridianele lumii, este prezent în rândul marilor teatre internaționale, alături de care a participat la cele mai importante festivaluri, potrivit site-ului https://tncms.ro/.

În Oltenia a fost foarte bine conservată tradiția, multe dintre obiceiurile străvechi păstrându-se și în zilele noastre. Un meșteșug tradițional unic, specific acestei zone, îl reprezintă ceramica de Horezu, care, alături de dansul Călușului, originar tot din această zonă, face parte din Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Orașul Horezu din județul Vâlcea reprezintă un vestit centru etnografic și vechi centru de ceramică populară, conform volumului „Enciclopedia Geografică a României”.