Stresul i-a fost fatal presedintelui CNA, Ralu Filip

Trupul neinsufletit al presedintelui Consiliului National al Audiovizualului (CNA), Ralu Filip, a fost depus ieri, la ora 13.00, la Sala Constantin Brancusi de la Palatul Parlamentului. La putin timp au inceput sa soseasca coroanele de flori din partea familiei, a prietenilor, a institutiilor statului sau a presei.

Printre cei care au venit sa-si ia ramas bun s-au numarat Mircea Geoana, Adrian Nastase, Ion Iliescu, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Titus Muntean, si Cosmin Cernat, pe langa actuali si fosti membri ai CNA. Filip a incetat din viata marti noaptea, in urma unui stop cardio-respirator, la varsta de 47 de ani. El va fi inmormantat azi, la Cimitirul Cernica.

In ultimele patru zile s-a simtit rau

Colegii din CNA povesteau ieri cat de plin de energie era presedintele CNA. Ralu Filip „traia din conflicte si tensiuni”, in sensul ca avea o viata extrem de agitata si ca ritmul de zi cu zi l-a consumat, spune Serban Pretor, fost membru CNA.

Nimeni nu stie daca Ralu Filip avea alte probleme de sanatate in afara de un ulcer mai vechi. Totusi, cand a inceput sa acuze dureri abdominale, prima data sambata seara, colegii l-au sfatuit sa vada daca are ceva la inima.

Filip sustinea insa ca probabil i s-a reactivat ulcerul, care il deranja, de obicei, primavara. Mai multi colegi din CNA spun ca „a murit cu zile” si ca daca i s-ar fi pus diagnosticul corect, tragedia ar fi fost evitata.

„Vineri mi-a spus ca are un junghi la gat, dar a dat vina pe aerul conditionat. Si in celelalte zile am vazut ca se masa in acea zona”, isi amintea ieri Maricela Mierlea, sef de cabinet al presedintelui CNA. „Nu-mi vine sa cred ca nu mai e. Inca mai astept sa vina la mine dimineata si sa-mi spuna sa pregatesc sala de sedinta”, a continuat ea.

Sambata, in ziua referendumului, a fost mult de lucru, colegii amintindu-si ca Filip a plecat acasa dupa ora 20.00, la sfarsitul unui sir de intalniri. In acea seara i-a fost rau, dar familia a crezut ca e vorba despre o indigestie. Serban Pretor povestea ca, luni, Filip „parea obosit si m-a rugat sa lasam totul pe a doua zi. Zicea ca se va duce la doctor”.

„Venea pe la 9.00-10.00 si ii duceam imediat cafeaua in birou. Ii placea sa o bea rece, cu lapte, fara zahar. Bea doua-trei cafele pe zi, o Cola si multa apa plata”, isi aminteste Maricela Mierlea. Colegii spun ca fuma circa 30-40 de tigari pe zi si ca manca pe apucate.

„Ne cumparam de mancat de la alimentara, el mai manca sandviciuri, dar nu avea parte de un meniu sanatos, cu felul intai si felul doi”, a completat Gasparik, vicepresedintele CNA.

OPINIA MEDICILOR: Infarctul se poate produce si dupa eforturi psihice intense

Ralu Filip a murit in urma unui infarct cu tulburari grave de ritm, au stabilit medicii legisti, in urma autopsiei. Inima sa a incetat sa mai bata din cauza unui cheag de doi-trei centimetri, care se formase, recent, pe una dintre cele mai importante artere ale inimii (artera situata in santul dintre ventriculi, numita si „artera mortii subite”).

Specialistii afirma ca e posibil ca stresul intens din ultima perioada sa fi accelerat astuparea acestei artere. Infarctul apare si dupa eforturi fizice si psihice intense, cand necesarul de oxigen e mai mare.

Infarctul a survenit si pe fondul unor afectiuni mai vechi de care suferea Ralu Filip, dar si din cauza fumatului excesiv. Presedintele CNA fuma 40 de tigari pe zi si suferea de dislipidemie (ficatul sau nu mai curata sangele de grasimi, iar acestea se depuneau pe peretii vaselor). „Inima sa era invelita in grasime”, spun surse IML.

Medicii legisti sustin ca organismul pacientului era extrem de slabit – el avusese ulcer duodenal si probleme cu rinichii – si ca evolutia infarctului a fost rapida. Ralu Filip poate ar mai fi avut o sansa daca i s-ar fi administrat imediat medicamente care topesc cheagurile de sange.

Infarctul se poate „deghiza” in ulcer

Infarctul tipic se manifesta prin dureri in cosul pieptului, care „se imprastie” spre umarul stang, la baza gatului si spre abdomen. Acestea sunt urmate de greturi, varsaturi si stari puternice de neliniste”, explica medicul cardiolog Ionel Bratu. Jumatate dintre pacientii care sufera de infarct nu reusesc sa ajunga la spital in mai putin de o ora de la debutul simptomelor.

„Insa, in primele sase-opt ore de la debutul durerilor in piept, medicamentele care topesc cheagurile de sange pot salva pacientul”, specifica medicul. Sanse mai mari de a trece peste un infarct au varstnicii, afirma cardiologii, inima tinerilor fiind mai putin adaptata pentru a face fata tulburarilor de ritm care insotesc infarctul.

SURSA: EVZ