Acuzațiile vin din partea jurnalistei Emilia Șercan, potrivit căreia ministrul și-ar fi însușit în 2006, într-un curs de specialitate, capitole semnate anterior de alți doi autori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, fiind vorba de aproape 100 de pagini, din care a semnat anterior ca al patrulea autor doar 9 pagini.

„Anul acesta, în calitate de ministru al Educaţiei şi promotor al Proiectului „România Educată”, Sorin Cîmpeanu a promovat o lege prin care faptele sale din 2006 şi 2009 ar urma să fie considerate prescrise la trei ani de la comiterea lor, iar cele mai dure sancţiuni care i-ar putea fi aplicate pentru cele două abateri de la normele de etică şi integritate academică au fost eliminate, în totalitate, din lege”, scrie Emilia Şercan.

Șeful de la Educație ar fi copiat 13 capitole, singura sa contribuție fiind redusă la eliminarea a cinci cuvinte.

Drept răspuns la acuzații, Cîmpeanu a susținut că informațiile apărute au scopul de a bloca legile educației, care se află în transparență decizională și urmează să fie trimise Guvernului spre aprobare și apoi Parlamentului pentru adoptare.

„Am înțeles că principalul obiectiv al acestui articol este blocarea legilor Educației. Vă fac un anunț: legile educației își vor continua parcursul firesc, legal, spre procesul de adoptare. Astfel de încercări de a opri din cursul lor firesc legile educației – care sunt de interes pentru milioane de copii – nu mă pot influența, chiar dacă sunt abordări punctuale personale”, a spus Sorin Cîmpeanu.

O investigație publicată luni în presă arată că Sorin Cîmpeanu și-ar fi însușit mai multe capitole din lucrarea fostului său coordonator de doctorat, respectiv 92 de pagini. Lucrarea se numește „Irigații, desecări, combaterea eroziunii solului. Irigarea culturilor”.

Astfel, publicarea în transparență decizională a pachetului de legi ale Educației a izbucnit un scandal în spațiul public, existând acuzații că promovează amnistierea plagiatorilor. Cadrele universitare au cerut prelungirea dezbaterii pe propunerile de legi, acest lucru fiind însă refuzat de minister.

Conform unuia dintre proiecte, mai exact proiectului Legii învățământului superior 2022, articolului 73, alineatul (7), „titularul titlului ştiinţific de doctor poate renunța la titlul obținut prin act unilateral de voință. Acesta solicită în scris IOSUD renunţarea la titlul în cauză, IOSUD având obligația să ia act de renunţarea la titlu și se adresează instanței de contencios administrativ în vederea constatării renunțării la titlul de doctor, sub condiția ca solicitantul să atașeze cererii diploma în original, însoțită de anunțul în Monitorul Oficial cu privire la renunțarea la titlul de doctor”.

În plus, alineatul (8) prevede că „pentru titularii titlului de doctor acordat prin ordin al ministrului educației, procedura prevăzută la alin. (7) se efectuează în raport cu Ministerul Educației, care se adresează instanței de contencios administrativ în vederea constatării renunțării la titlul de doctor, sub condiția ca solicitantul să atașeze cererii diploma în original, însoțită de anunțul în Monitorul Oficial cu privire la renunțarea la titlul de doctor”.

Reacția Universității București

Universitatea Bucureşti a reacţionat marţi la acuzaţia de plagiat care i se aduce ministrului Educaţiei Sorin Cîmpeanu, şi cere o analiză serioasă, care să fie realizată fără niciun fel de presiune.

„Universitatea din Bucureşti rămâne constantă în apărarea fermă şi în cultivarea normelor şi a practicilor care se subscriu eticii şi integrităţii academice. Condamnăm, astfel, orice acţiune care încalcă etica şi integritatea academică. Prin misiunea sa asumată, universitatea are un rol fundamental în societate. Universitatea este spaţiul în care sunt formate elitele unei societăţi, sunt promovate şi protejate principiile care trebuie să guverneze orice societate democratică în care meritocraţia, onestitatea şi respectul pentru valorile autentice sunt pilonii dezvoltării sale

În privinţa acuzaţiilor de plagiat care i se aduc ministrului Educaţiei Sorin Cîmpeanu considerăm necesară o analiză serioasă, în afara oricărei presiuni de orice natură, analiză care să fie realizată de îndată de către instituţiile abilitate din cadrul universităţii implicate şi de instituţiile responsabile ale statului. În aceste vremuri tot mai tulburi, educaţia are nevoie de valori puternice şi de un etos care să ghideze noile generaţii în formarea lor ca buni cetăţeni, profesionişti desăvârşiţi şi implicaţi în societate”, a transmis Universitatea Bucureşti, într-un comunicat de presă.

De asemenea, reprezentanţii Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) condamnă ferm orice practică asociată plagiatului, susținând că „un plagiat rămâne plagiat, indiferent de nuanţele introduse sau care se doresc a fi introduse în legislaţie”.

„Plagiatul există în sistemul educaţional din România, iar implicaţiile sunt devastatoare, mai ales atunci când vorbim de credibilitatea şi de performanţa spaţiului academic românesc. Un plagiat rămâne plagiat, indiferent de nuanţele introduse sau care se doresc a fi introduse în legislaţie.

Utilizarea acestui subiect ca instrument de luptă politică sau de denigrare riscă să arunce o temă atât de importantă în derizoriu, afectând procesul de combatere a imposturii academice”, au transmis oficialii SNSPA.

Protest în fața Ministerului Educației. Mai multe persoane cer demisia lui Sorin Cîmpeanu

Mai multe persoane au protestat încă de dimineață în fața ministerului Educației. Acestea îi cer demisia ministrului Sorin Cîmpeanu, după ce a fost acuzat de Emilia Șercan, într-o investigație publicată de jurnalistă, că a plagiat un curs universitar.

Primarul Sectorului 1 din București cere Franței să-i retragă lui Cîmpeanu distincția acordată în 2021

Primarul Sectorului 1 Clotilde Armand intervine în scandalul generat de acuzațiile de plagiat aduse ministrului Educației. Armand cere autorităților din Franța să îi retragă Ordinul „Palmes académiques”, în grad de Comandor, pe care i l-au acordat anul trecut, susținând că „nu este permis ca acest ordin să fie acordat pentru impostură și plagiat”.

În 2021, ministrul Educaţiei a fost ales și preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF). În consecință, primarul Sectorului 1 a anunțat și AUF, explicându-le că „un astfel de caz duce în derizoriu ideea de merit, de etică și performanță academică”.

Potrivit lui Armand, Ordinul a fost înființat în 1808 de Împăratul Napoleon ca o decorație pentru a onora membrii eminenți ai Universității din Paris, fiind transformat, în 1955, într-un ordin de merit. În prezent, este una dintre cele mai vechi distincții civile acordate de Republica Franceză și răsplătește meritele depuse de unele personalități pentru servicii aduse universităților, în activitatea didactică sau științifică. Aceste ordin are trei grade ierarhice: Cavaler, Ofițer și Comandor.