Potrivit Raportului public anual privind finanțarea învățământului superior (2013), România se situa atunci pe antepenultimul loc în Europa în ceea ce privește valoarea medie a burselor sociale. De asemenea, doar 51,53% dintre țările analizate acordau burse pe tot parcursul anului universitar, măsură introdusă și în România abia în 2017, dar eliminată recent prin Legea nr. 141/2025.

În același raport, cheltuielile minime lunare pentru masă și cazare erau estimate la 575 de lei, însă niciuna dintre cele 45 de universități de stat nu reușea, la acel moment, să acopere integral aceste costuri prin burse.

Situația s-a menținut critică și în anii următori. Conform unei analize realizate de ANOSR în 2020, valoarea minimă a bursei sociale, calculată doar în funcție de cheltuielile de cazare și masă, ar fi trebuit să fie de 838 de lei, dar Ministerul Educației a aprobat un cuantum de doar 580 de lei.

ANOSR a atras atenția, tot atunci, că acest calcul trebuie să includă și alte cheltuieli de trai, precum transportul, materialele de studiu, îmbrăcămintea, produsele de igienă și alte necesități de bază. Ținând cont de toate aceste costuri, suma necesară pentru un trai decent al unui student era estimată la 1.172 lei lunar.

Analizele din ultimii ani arată că România continuă să se afle printre țările cu cel mai redus sprijin financiar pentru studenți. Potrivit Education and Training Monitor 2024, realizat de Comisia Europeană, România se află între ultimele șase state în care mai puțin de 10% dintre studenții de licență primesc burse. În comparație, în 10 alte sisteme europene procentul variază între 10% și 30%, iar în țări precum Danemarca, Luxemburg sau Suedia, bursele sunt acordate tuturor studenților eligibili.

Aceeași analiză arată că 57% din veniturile studenților români provin din contribuția părinților, ceea ce accentuează dependența tinerilor de resursele familiale. Într-o țară unde rata sărăciei și a excluziunii sociale este de 27,9%, conform Eurostat, posibilitatea multor tineri de a urma studii universitare depinde direct de sprijinul acordat de stat.

Organizațiile studențești subliniază că bursele nu trebuie privite ca o cheltuială bugetară, ci ca o investiție în viitorul țării.

„Așadar, este evident faptul că sprijinul statului reprezintă un adevărat factor de decizie când vine vorba de urmarea studiilor superioare în România de către tineri, fiind una dintre cele mai importante resurse pe care unii studenți, mai ales cei proveniți din medii defavorizate, se bazează pentru a se întreține la studii. Reiterăm astfel solicitările noastre pentru Guvernul României de a acorda o mai mare importanță fondului de burse și protecție socială și de a considera aceste burse o investiție în viitorul țării, nu o simplă cheltuială”, transmit reprezentanții ANOSR.