România, definită de Nadia, ţuică şi Dracula

România va îmbogăţi patrimoniul Uniunii Europene cu o mare şcoală de gimnastică, tineri cineaşti de un talent recunoscut, produse tradiţionale precum ţuica şi nemuritorul Dracula, comentează AFP.

“Pentru mulţi străini, România se rezumă la fosta campioană de gimnastică, Nadia Comăneci şi la Dracula”, consideră Maria, o studentă spaniolă care urmează cursurile Universităţii din Bucureşti.

E o opinie împărtăşită şi de sociologul Mircea Kivu, care susţine că sunt două categorii de “făuritori de imagine” a României. Pe de o parte sunt scriitorii, precum Emil Cioran şi Eugen Ionescu, pe de alta sportivi precum Nadia Comăneci şi Gheorghe Hagi.

“Între aceste două categorii, nu prea mai e mare lucru, din păcate, decât imaginea unui popor exotic,care trăieşte într-o zonă slavă, dar vorbeşte o limbă latină”, a declarat Kivu pentru AFP.

Chiar dacă este dificil să pui o singură etichetă României, un recent clasament al celor mai cunoscute mărci a arătat că, fără echivoc, Dacia, maşina creată după modelul Renault 12 şi subiect al multor glume, rămâne simbolul economiei româneşti după aproape 40 de ani de la lansare.

Moneda naţională, leul, este pe cale să dobândească o reputaţie redutabilă după ce a câştigat mai mult 20 la sută în raport cu euro în decurs de un an, ceea ce a determinat o agenţie specializată să o declare “cea mai performantă monedă europeană”.

Totuşi, pentru mediile de afaceri specificitatea României constă în corupţia larg răspândită. O realitate confirmată şi de dicţionare – comentează AFP – care au o serie de sinonime pentru mită, împrumutate din limba turcă, precum bacşiş, din germană, ca şperţ, sau chiar din rusă, precum cuvântul şpagă.

Marc, managerul unei mici întreprinderi bucureştene, exemplifică semnificaţia unui alt cuvânt românesc, “imediat”. “Contrar a ceea ce am crede, imediat nu înseamnă cât mai repede, ci mâine, poimâine, într-o săptămână”, a declarat acesta pentru AFP.

“Românii sunt artişti, iau totul foarte uşor”, povesteşte şi o belgiancă ce se declară îndrăgostită de România. “O oră întârziere la muncă? Nu e nimic grav, se recuperează. Ai pană cu maşina, în plin câmp? Nu este o catastrofă: încerci să o repari cu ce găseşti prin portbagaj. Şi dacă nu funcţionează, baţi la prima uşă pe care o întâlneşti, bei un pahar cu proprietarul şi apoi, a doua zi, mai vezi cum o poţi rezolva”, rezumă ea situaţia.