Televiziunea este „crocodilul” care mănâncă cel mai mult din timpul românilor: două ore şi patruzeci de minute pe zi. Cele mai urmărite programe tv sunt ştirile şi filmele artistice. Informaţiile politice sunt în topul consumului de ştiri tv.
Aproape 36% din români petrec, în medie, în faţa televizorului mai mult de trei ore pe zi. Aceşti maniaci au fost „descoperiţi” de studiul „Influenţa media asupra comportamentului electoral”, realizat de CURS la comanda Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).
Rezultatele cercetării, efectuate pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 2.000 de persoane cu vârste de peste 18 ani, s-a concretizat într-un studiu voluminos care relevă, pe de o parte, consumul de media al românilor şi, pe de altă parte, influenţa acestora asupra comportamentului.
Politica bate faptul divers? Sondajul arată că românii nu consumă în mod uniform programele tv. Cele mai vizionate emisiuni sunt ştirile de televiziune. Aproape 68% din cei chestionaţi aleg în fiecare seară, în primul rând, jurnalele de ştiri. Şi ce anume îi interesează din aceste ştiri? Studiul spune clar: informaţiile şi ştirile politice în proporţie de 28%.
Opţiunile pentru ştirile politice creează un paradox. Potrivit sondajelor de audienţă, cele mai urmărite programe sunt Ştirile ProTV şi Observatorul (Antena 1). Acestea conţin cu preponderenţă „faptul divers” împachetat în ambalajul „senzaţionalului”. În fapt, cele două jurnale plasează informaţiile politice în coada ştirilor de fapt divers.
Atunci, cum se explică rezultatele oferite de studiul CURS, opţiunea pentru ştiri politice, şi apetenţa consumatorului de spectacol, confirmată de ratingurile din măsurători? O posibilă explicaţie ar fi că una declară românul şi alta face. (De exemplu, una este să urmăreşti filme erotice şi alta este să declari operatorului de la compania de cercetare că faci asta.)
Această „ipocrizie” este confirmată şi de cifrele din raport: doar 7% au declarat că sunt interesaţi de faptele sau situaţiile cotidiene şi doar 1% de violenţa din cadrul programelor de ştiri. Cu alte cuvinte, luând de bune atât raportul CURS, cât şi sondajele de audienţă, nu rămâne decât să presupunem că cei intervievaţi nu au fost sinceri. Televiziunile, imparţiale ca tot românul Raportul comandat de CNA, finanţat din fonduri PHARE, realizat în perioada 1-25 septembrie, spune că 25% din români preferă să urmărească ştirile politice la ProTV. De data aceasta nu este o surpriză.
Cei care au răspuns astfel sunt prizonierii brandului Pro şi, firesc, şi-au exprimat opinia în funcţie de acest fapt. Pe locul următor se clasează Observatorul Antenei 1, cu 22%, şi TVR1, cu 16%. Realitatea TV şi Antena 3, cu toate că sunt specializate în ştiri şi abordează masiv scena politică, au în acest studiu cote de 13%, respectiv 7%.
Majoritatea românilor se uită seara la televizor (81%), în timp ce doar 3% la programele de dimineaţă. Pare un efort aproape inutil din partea posturilor tv de a investi în matinale. Asta în cazul în care pot să-i intereseze pe pensionari şi pe studenţii care se trezesc mai târziu. Obiectivitatea posturilor tv reprezintă o secţiune consistentă în studiu. Aproape 36% din cei chestionaţi consideră că programele politice tv sunt „obiective”. TVR1 şi ProTV sunt considerate de români ca fiind cele mai neutre, cu o cotă de încredere de 13%.
Pe locurile următoare apar Antena 1 (10%), Realitatea (9%) şi (senzaţional!)… OTV (6%). Dacă ar fi să „întoarcem foaia” pentru a vedea care este cel mai subiectiv post, am constata din raport că, în primul rând, 52% din cei intervievaţi au refuzat să răspundă.
Cum trebuie să citim această cifră foarte mare? Ori oamenii nu ştiu să deosebească nuanţele subiective, ori le este ruşine să nominalizeze vreun post. În al doilea rând, potrivit aceluiaşi studiu, Antena 1 este considerată cea mai subiectivă televiziune (8%), fiind urmată de Realitatea TV, ProTV şi TVR 1, toate cu şapte procente. Studiul nu precizează ce înseamnă subiectivitate în accepţia cercetătorilor.
Dacă televiziunile şi radiourile sunt radiografiate din punct de vedere al obiectivităţii, presa scrisă, mai precis ziarele, scapă de acest examen. Studiul nu arată, la fel ca în cazul televiziunilor şi radiourilor, care sunt ziarele cu un grad mai mare sau mai mic de subiectivitate.
Ori comanditarul studiului (CNA) nu a fost interesat de acest lucru (deşi tilul raportului este „Influenţa media…”), ori nu a vrut să-şi „ridice în cap” ziariştii de presă scrisă (mult mai acizi decât cei din audiovizual), ori poate nu au fost fonduri suficiente şi pentru această întrebare…
Citiți principiile noastre de moderare aici!