Conform reprezentanţilor Fundaţiei, această densitate ar fi mai mică faţă de cea din Parcul Naţional Yellowstone din SUA, unde conform unui studiu din 2015 erau 5-9,8 lupi/100 km pătraţi sau din nordul Munţilor Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate şi unde acest indicator a fost estimat în 2004 la 4,7 lupi/100 km pătraţi, însă este mult mai mare decât în Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiţii climatice diferite, unde populaţia de lupi încearcă să îşi revină după un declin genetic de amploare – 0,18 lupi/100 km pătraţi, conform datelor colectate în 2021.

Totodată, studiul confirmă prezenţa unui hibrid lup-câine, aceasta fiind prima confirmare genetică oficială în Munţii Carpaţi.

“Deşi hibridizarea pare a fi o ameninţare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua şi poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincţie totală a acestei specii. În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari, care au apărut în habitatul lupilor. Prezenţa lor pune în pericol sănătatea genetică a populaţiei de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecţii ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare şi o detecţie a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua acest fenomen, cercetătorii Fundaţiei Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate şi probele ADN lăsate în urmă de lupi”, se arată într-un comunicat al AGERPRES.

Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare a faunei colectând, în perioada 2018-2020, un număr de 503 probe non invazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi. Colectarea probelor pentru studiu a fost deschisă tot timpul anului, însă, în sezonul cald, doar în mod oportunist, sistematic şi intensiv fiind desfăşurată această activitate în perioada noiembrie-mai, când specialiştii fundaţiei s-au folosit de zăpadă pentru a urmări activitatea haitelor.

Probele au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmăriţi 16 markeri genetici specifici canidelor, dar şi un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu.

Pe baza frecvenţei cu care au fost observaţi indivizii pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundenţa şi densitatea populaţiei, parametri esenţiali pentru protejarea acestei specii şi pentru punerea în practică a unei strategii de convieţuire cu comunităţile locale.

Potrivit sursei citate, cantitatea tot mai redusă de zăpadă din ultimii ani a fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafaţa celor 1.400 km pătraţi din Carpaţii Meridionali, la altitudini între 600 şi 2.400 m.

“Studiul este unul pe termen lung şi nu se limitează la perioada anunţată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvenţiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să colectăm probe şi în iarna aceasta”, a precizat, conform comunicatului citat, dr. Ruben Iosif, coordonator al departamentului monitorizare a faunei din cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.

Studiul de monitorizare genetică a vizat o suprafaţă de 1.400 km pătraţi, într-o zonă care se suprapune cu partea estică a Munţilor Făgăraş, Munţii Piatra Craiului, Iezer Păpuşa şi Leaota.

Conform estimărilor oficiale, populaţia de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la calcularea efectivelor pentru această specie nu s-au utilizat metode ştiinţifice de monitorizare, a subliniat sursa citată.

Reprezentanţii Conservation Carpathia menţionează că Munţii Carpaţi rămân în continuare printre cel mai puţin studiate ecosisteme montane din Europa, cu toate că, la nivel european, România pare să aibă o populaţie viabilă de lupi.