Cum funcționează schema fraudei

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a detaliat modul de funcționare al unei noi scheme de fraudă telefonică, în care atacatorii se dau drept reprezentanți ai autorităților pentru a obține date personale și bancare.

În prima fază, o femeie care pretinde că este agentă de poliție contactează victima și susține că identitatea acesteia ar fi fost folosită de un infractor internațional, căutat prin Interpol, pentru a obține un împrumut bancar. Presupusa polițistă insistă asupra gravității situației, invocând acuzații penale și accentuând riscul pentru a induce teamă și a forța colaborarea.

Victimei i se spune că urmează să primească o citație pentru a se prezenta la poliție, iar conversația este însoțită de un limbaj formal, cu referiri la articole de lege și presiune psihologică. Pentru a câștiga încrederea victimei, escrocii trimit pe WhatsApp o fotografie cu o legitimație falsă de poliție, dar realizată să pară autentică.

Ulterior, victima este redirecționată către un pretins „specialist” al Băncii Naționale a României, care afirmă că monitorizează tranzacțiile bancare implicate în caz.

Acest fals reprezentant al BNR trimite o scrisoare aparent oficială, atribuită guvernatorului Mugur Isărescu, pentru a conferi credibilitate înșelăciunii. Sub pretextul protejării informațiilor, victima este îndrumată să continue comunicarea pe aplicația Telegram, considerată „mai sigură”, unde i se solicită extrasul de cont bancar.

În paralel, victima este avertizată să nu discute cu nimeni despre „anchetă”, nici măcar cu un avocat, fiind amenințată cu o presupusă arestare imediată. Ca „verificare finală”, i se spune că va fi supusă unui test poligraf pentru a confirma că nu a divulgat informații.

Specialiștii DNSC subliniază că aceasta este o fraudă deosebit de sofisticată, care combină spoofingul telefonic (apeluri cu numere falsificate), documente contrafăcute, manipulare emoțională, folosirea unor platforme alternative de comunicare și colectarea treptată a datelor sensibile.

Recomandări

Pentru protecție, DNSC recomandă:

• Nu oferi date personale sau bancare prin telefon.
• Închide apelul și sună înapoi la numărul oficial al instituției.
• Nu continua discuția pe WhatsApp, Telegram sau Signal.
• Verifică imaginile primite cu reverse image search.
• Nu instala aplicații de control la distanță.
• Nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau „articole de lege”.
• Monitorizează conturile și setează alertă de tranzacție.

În cazul în care suspectați un apel de tip vishing, acționați rapid: întrerupeți conversația și raportați incidentul către Poliția Română, Prevenirea Criminalității – ICPC sau DNSC.