Pe muntele închiriat de primar, un investitor româno-suedez urmează să construiască un parc eolian ce va îngloba nu mai puţin de 26 de instalaţii de producere a energiei neconvenţionale. După construirea parcului eolian, accesul în zonă, chiar şi pentru păstorit, va fi interzis pe o rază de 500 de metri de fiecare instalaţie.
Afacerea “Muntele Mic” a fost pusă la cale anul trecut de către primarul pesedist Petru Harambaşa, care a fost între timp reales în funcţie, şi patronul sereleului Wind Energy, Emanuel Muntmark. Este vorba de un contract de asociere pe 50 de ani între Primaria Turnu-Ruieni şi firma respectivă, prin care ultima primeşte dreptul de a-şi amplasa “morile de vânt” pe Muntele Mic pentru suma de 3.000 de euro pe an, adică 250 de euro pe lună. Vestea închirierii muntelui a fost aflată abia anul acesta, atunci când cei care vor administra platoul pe următoarea jumătate de secol au venit la faţa locului pentru a demara proiectul. Aşa s-a aflat de contract şi de faptul că atât activităţile turistice, cât şi cele de păstorit în zonă vor fi interzise foarte curând. Mai multe organizaţii non-guvernamentale au redactat proteste către prefectură, agenţia de mediu şi guvern, pentru a opri dezastrul.
Contractul a ieşit abia acum la lumină
Documentul pe care Primăria Turnu-Ruieni l-a semnat, pe 6 august 2007, în calitate de asociată cu firma Wind Energy are o serie de clauze uluitoare. Pe lângă dreptul de a amplasa instalaţiile eoliene pe munte, Consiliul Local Turnu-Ruieni se angajează să nu înstrăineze, concesioneze sau închirieze terenul ce se află pe o distanţă diametrală de 500 de metri de la acestea. Un calcul matematic simplu ne arată că suprafaţa “prohibită” pentru fiecare instalaţie este de aproximativ 78 de hectare. Înmulţind cu 26, câte instalaţii ar trebui să fie conform proiectului, rezultă clar că firma româno-suedezului va controla practic tot Muntele Mic, în special platoul său alpin. Pe anul 2007, adică atunci când s-a semnat contractul, se face chiar şi un rabat de la preţul prevăzut în contract. Astfel, în loc de 3.000 de euro, sereleul plăteşte consiliului doar 500 de euro. În fine, cea mai păguboasă clauză pentru primărie este cea legată de o eventuală încercare de reziliere a contractului. “Nerespectarea de către Consiliul Local Turnu-Ruieni a obligaţiilor contractuale, în special denunţarea unilaterală a contractului, atrage obligarea acestuia la plata de despăgubiri reprezentând cuantumul actualizat al investiţiei totale, multiplicat cu 10 (zece)”. Acest lucru leagă practic primria de acest contract, denunţarea sa fiind echivalentă cu intrarea în faliment a acestei instituţii.
Primarul face pe nevinovatul
Contactat telefonic, primarul Harambaşa s-a arătat mirat de faptul că suntem la curent cu contractul făcut de el. “Să stiţi că am avut şi o hotărâre de consiliu pentru aprobarea acestui proiect, iar condiţiile iniţiale din contract au fost modificate prin act adiţional. Chiria este mai mare acum, în sensul că acea sumă se va plăti pentru fiecare instalaţie în parte, şi nu pentru toate. Iar clauza de reziliere prevede plata doar de 4 ori a investiţiei”, a explicat edilul. Unde şi în ce fel a fost încheiat actul adiţional de care făcea acesta referire nu am putut să înţelegem. Am aflat însă ce s-a întâmplat cu hotărârea de consiliu. Ea a existat, însă doar parţial, în sensul că membrii Consiliului l-au împuternicit pe primar să negocieze amplasarea eolienelor, dar nu să şi semneze contractul, acceptând integral condiţiile firmei. Contractul nu a mai fost trecut prin consiliu, ceea ce a însemnat o ilegalitate. Acesta este şi motivul pentru care documentul este ţinut la secret în Primăria Turnu-Ruieni.
Muntele Mic are un potenţial turistic imens
Muntele închiriat pe nimic de primarul de la Turnu Ruieni are de fapt un potenţial turistic enorm, în primul rând din punct de vedere istoric. Acesta face parte din formaţiunile muntoase în care există vestigii dacice, aici fiind construite în acea perioadă mai multe fortificaţii. Turnul de la Ruieni, denumit şi Turnul lui Ovid, a fost o mare fortificaţie şi un punct important de observaţie în perioada Evului Mediu. Pe acelaşi masiv există rezervaţia de interes naţional “Poiana Narciselor de la Zerveşti”, precum şi monumentul “Crucea de pe Muntele Mic”, ridicat în memoria grănicerilor bănăţeni. Cascada Sucului, situată pe râul cu acelaşi nume, pe traseul de coborâre de pe Muntele Mic, este şi ea un alt punct de atracţie. La toate acestea se adaugă faptul că staţiunea Muntele Mic este pe lista celor privilegiate din ţară, pe motiv că zăpada se întâlneşte aici peste 180 de zile pe an.
Sursa: Gardianul.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!