„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a declarat Ioana Ene Dogioiu, potrivit HotNews.

Suma pe care statul trebuie să o plătească se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro. Banii reprezintă drepturi salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv procesul

Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor. Instanța supremă a menținut astfel hotărârea pronunțată pe 5 mai de Curtea de Apel București, care obliga Executivul să achite restanțele, inclusiv prin rectificare bugetară.

Hotărârea este definitivă și executorie. Potrivit reprezentanților Înaltei Curți, Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei pentru a începe demersurile de alocare a fondurilor.

„În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”, a declarat pentru HotNews Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți.

Nerespectarea termenului poate atrage penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, conform hotărârii Curții de Apel, menținute de instanța supremă.

Înalta Curte acuză Guvernul că nu a asigurat fondurile

În comunicatul prin care a anunțat decizia, ICCJ a criticat modul în care autoritățile executive au gestionat plata acestor drepturi salariale. Instanța susține că statul nu poate recunoaște existența unor datorii prin acte normative și, în același timp, să nu asigure banii necesari pentru achitarea lor.

De asemenea, ICCJ afirmă că fondurile au fost solicitate de ordonatorul principal de credite, însă obligațiile care reveneau Guvernului și Ministerului Finanțelor nu au fost îndeplinite.

Procesul a fost deschis de ICCJ, condusă de Lia Savonea, care a susținut că neplata sumelor afectează drepturile judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.

Pronunțarea în acest dosar a fost amânată de șapte ori înainte ca instanța supremă să dea o soluție definitivă.

Viitorul Guvern va trebui să gestioneze plata

Întrucât actualul Executiv este interimar și nu poate face rectificări bugetare, plata va trebui gestionată de viitorul Guvern, dacă acesta va fi învestit de Parlament.