Ivan a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, date privitoare la Strategia Naţională a României pentru Inteligenţă Artificială 2024 – 2027, document adoptat recent de Guvern.

„Referitor la Strategia de Inteligenţă Artificială a României, (…) după mai bine de opt luni de dezbateri, atât cu mediul universitar din România, cu companiile private, cu institutele de cercetare, cu ecosistemul din Europa şi cel din alte state occidentale, în special, cel din SUA, am ajuns, într-un final, la o strategie care să cuprindă două elemente extrem de importante. O dată – centrarea asupra omului şi anume principiul prin care drepturile sale sunt respectate atunci când vorbim despre utilizarea noilor tehnologii de inteligenţă artificială, care astăzi se află în peste şapte miliarde de aplicaţii. Doi – clasificarea riscului, atunci când vorbim despre conţinut care poate să vină şi să fie critic pentru informarea publică sau pentru impactul societal”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, prin această strategie s-a profilat modul în care tehnologiile emergente vor putea să fie ancorate în finanţările naţionale şi europene din Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare.

„Am profilat modul în care tot ceea ce înseamnă tehnologii emergente vor putea să fie ancorate în finanţările naţionale şi europene din Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare, tocmai pentru a crea contextul în care acele entităţi, fie că vorbim despre companii, fie că vorbim despre entităţi publice din România sau organizaţii de cercetare, atunci când aplică pentru o finanţare europeană sau guvernamentală, să fie ancorate în acest cadru strategic prin care atât Inteligenţa Artificială, cât şi, mai nou, o nouă tehnologie (Quantum computing – n.r.) vor putea să fie finanţate direct şi cu prioritate”, a explicat Ivan.

El a menţionat că, în prezent, există proiecte în administraţia publică care folosesc Inteligenţa Artificială.

„În momentul de faţă, avem proiecte care folosesc această nouă tehnologie. Şi pot să dau cel mai recent exemplu – un proiect de procesare automată a datelor pe care l-am deschis în urmă cu aproximativ două luni prin care 18 ministere şi agenţii guvernamentale vor putea să proceseze automat seturi uriaşe de date, printr-o finanţare de 20 de milioane de euro. Şi, mai mult, vorbim despre o statistică pe care a publicat-o INS-ul prin care, în următorii trei ani, aproximativ 30% din corpul funcţionarilor publici din România urmează să iasă la pensie. Este evident că munca acestor funcţionari, o mare parte din munca lor va putea să fie înlocuită de aceste noi tehnologii prin transformarea digitală a statului român”, a completat Bogdan Ivan.

Conform acestuia, statul român este pregătit. “Avem cele mai noi reglementări la nivel mondial, e cea mai updatată strategie de aplicare a unei tehnologii emergente şi suntem gata să o punem şi în practică”, a susţinut ministrul.

El a subliniat că pentru aplicarea acestor tehnologii sunt, deja, dezvoltate proiecte privind competențele digitale.

„Pentru a ne asigura că funcţionarii publici din România vor şti cum să folosească această tehnologie, avem pregătite două proiecte extrem de importante. Un proiect de 10 milioane de euro la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, prin care peste 30.000 de funcţionari vor dobândi competenţe digitale. Şi, doi, pentru că nu lăsăm nici mediul privat în urmă, am semnat un contract în urmă cu două zile pentru Platforma Naţională de E-Learnig pentru IMM-uri, prin care ele vor avea acces la cele mai noi tehnologii, vor putea să pregătească angajaţii pentru a găsi care sunt acele nevoi de bază în companiile lor. Acea platformă o vom profila în aşa fel încât folosind cele mai mari companii de tehnologie la nivel mondial să putem să aducem cursuri şi pentru funcţionarii publici din România, dar şi pentru companiile din ţara noastră, pentru a şti cum să lucreze cu aceste noi tehnologii: inteligenţa artificială, cloud computing şi aşa mai departe.

Din punct de vedere al utilizării al acestor date, evident că ele au aplicabilitate de la nivelul administraţiei publice până la nivel medical, de la sisteme de telemedicină până la descoperirea unor medicamente sau anumitor vaccinuri, până la modul în care echilibrăm sistemul energetic naţional”, a mai explicat Ivan.