Joi după-amiază, Federați Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a organizat, la București, o ședință a Consiliilor Naţionale ale Liderilor FSLI, la care au invitat și membri ai guvernului. Aici, guvernanții au adus în discuție stimulente de 2.500 de lei pentru personalul didactic: 1.000 de lei în iunie și 1.500 de lei în octombrie, pe un card. În schimb, aceștia au respins eventualitatea unor majorări salariale, invocând Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care nu ar include aceste sume. În urma acestor discuții, liderii federațiilor sindicale anunțaseră că, pentru început, vor discuta cu colegii din teritoriu această propunere, după care vor veni cu un răspuns.

Acest răspuns a venit vineri, când de la ora 11:00, a fost organizat un protest în Piața Victoriei, la care s-au strâns câteva mii de profesori și alți angajați din Învățământ. De-a lungul protestelor s-a scandat „Răspunsul este nu”, iar ulterior și liderii federațiilor sindicale au confirmat că oferta primită nu este pe placul greviștilor.

„Guvernul nu a înțeles absolut nimic”

În timpul protestelor, potrivit Edupedu, liderii federațiilor sindicale au făcut inclusiv un gest simbolic: au pus pe jos, împreună cu un pix, o carte cu proiectul „România educată”. Acest gest ar trebui să simbolizeze faptul că proiectul ar fi, în acest moment, lipsit de sens.

„Guvernul nu a înțeles absolut nimic. Nu poți veni în fața corpului profesoral și să le oferi aceste așa-zise stimulente. Aveau nevoie de salarizare decentă. Nu și-au luat niciun angajament legat de salarizare. Acea lege unitară de salarizare, care va fi negociată din data de 15 iulie încolo, nu oferă nicio garanție că va fi respectat statutul celor care lucrează în sistem”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, potrivit sursei citate.

Pe lângă protestele de la București, au mai fost anunțate acțiuni similare și în alte orașe ale țării. La Timișoara, de exemplu, personalul didactic, nedidactic și auxiliar din școli ar urma să protesteze miercuri, în fața prefecturii. În județ, la grevă participă aproximativ 4.000 de angajați din Educație, adică în jur de 40% din totalul acestora, dar numărul celor implicați continuă să crească.

Greva merge mai departe

În aceste condiții, greva merge mai departe. Liderii federațiilor sindicale au spus, din nou, că de eventualele probleme cu încheierea mediilor și organizarea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului ar trebui să răspundă guvernanții și parlamentarii. De această dată, sindicaliștii au insistat, în declarații, și pe probleme, în general, cu statutul angajaților din Învățământ, nu doar pe cele salariale.

Vă amintim că greva generală a început pe 22 mai. Cu o zi înainte, sindicaliștii refuzaseră prima ofertă a guvernanților. Acesta prevedea o creștere salarială de 9% pentru personalul nedidactic, un bonus pentru profesorii debutanți și un stimulent pentru cei care predau în medii defavorizate. De luni, profesorii intrați în grevă nu au mai mers la cursuri, iar conducerile școlilor au trebuit să găsească, dintre cadrele didactice care nu iau partea la aceasta, unele care să supravegheze elevii. Cei aflați în grevă nu sunt plătiți în această perioadă.

Revendicările sindicaliștilor rămân aceleași șapte:

• majorarea salariilor personalului din învăţământ, în conformitate cu importanţa socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic;

• instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei;

• plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

• acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din învăţământ;

• acordarea drepturilor prevăzute în legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);

• creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii;

• renunţarea la aplicaţia EduSal şi înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat şi administrat de Ministerul Educaţiei.