“Îmbrăcămintea şi încălţămintea de comandă se produceau în ateliere specializate, iar în unele cazuri se cumpărau din străinătate. Produsele cosmetice se procurau din străinătate ca şi aparatele electrocasnice şi electronice. La zilele de naştere, chiar şi florile erau plătite din Sectorul Reprezentare, structură a comitetului de partid.”
Acestea au fost o parte din dovezile strânse de procurorii care îi incriminau pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, dar şi pe câţiva dintre apropiaţii lor, printre care cei trei copii Nicu, Valentin şi Zoia. Aceştia au fost acuzaţi că au subminat statul comunist prin crearea unui prejudiciu de 216.388.467 de lei, la acea vreme, adică valoarea a 2.200 de apartamente construite de regimul comunist. Din acestea, Valentin primise 100, iar Nicu 20. Copiii Ceauşeştilor nu fuseseră însă acuzaţi penal pentru că ar fi beneficiat de un decret de graţiere. Li se confiscaseră însă toate bunurile.
După 17 ani de la Revoluţie, o instanţă a demolat tot raţionamentul. Simpla rudenie cu dictatorii nu însemna că sunt vinovaţi. Tribunalul nu a găsit nici o modalitate prin care Ceauşescu Valentin şi Ceauşescu Nicu să fi efectuat acte de înlesnire sau ajutor la săvârşirea de infracţiuni. Tribunalul nu a regăsit nici în ce a constat sprijinul lor efectiv şi care să fi fost folosit de către Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena în activitatea ilicită. În calitate de copii ai preşedintelui unui stat au acceptat condiţiile de trai care le-au fost oferite şi nu pot fi făcuţi responsabili că nu au verificat provenienţa licită ori ilicită a ceea ce li s-a oferit.
Valentin Ceauşescu va primi înapoi toate bunurile lui şi ale fratelui său, Nicu, confiscate de regimul post-decembrist. Aceeaşi sentinţă ar putea să o obţină şi sora sa sau fosta cumnată, pentru că şi ele sunt considerate tot nevinovate. Singura condiţie este să se adreseze unei instanţe de judecată.
Citiți principiile noastre de moderare aici!