Până luni, 17 martie, Biroul Electoral Central (BEC) a decis validarea a 12 candidaturi pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, din 4 mai. Printre candidații de care mai toată lumea a auzit – precum Crin Antonescu, Elena Lasconi, Nicușor Dan, George Simion etc. – s-a strecurat și John-Ion Banu-Muscel, independent.

În cazul în care vă întrebați cine este, acesta s-a născut în 1960, lângă orașul Roman (județul Neamț), și a dat să candideze și la alegerile prezidențiale din 2024 (între timp anulate), însă s-a retras pe parcurs. Anterior, a candidat și la alegerile prezidențiale din 2019.

În anii ’80, după ce a făcut Politehnica la București, a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, conform biografiei de pe site-ul oficial, a petrecut „o lungă perioadă de timp în Statul Florida”, dar a ales să urmeze „tradiția familiară” și să se întoarcă în România.

„Pe parcursul timpului petrecut în USA, fiind președintele unei asociații non-guvernamentală, Romanian American League, am fost activ în viața social culturală și civică a comunității romano-americană. Este experiența mea din viața economică, socială și civică, din citadela democrației și a conceptului proprietății private, a sistemului capitalist, pe care o voi pune în slujba cetățenilor compatrioți, în slujba României”, susține John-Ion Banu-Muscel, care candidează sub deviza „Îndrăzneții înving!”.

Ce avere are

Potrivit declarației de avere depuse la BEC, acesta deține o pășune de 135 ha în Carolina de Sud (Statele Unite ale Americii), precum și două terenuri intravilane în România, de 0.5 ha (în Argeș) și 15 ha (în Giurgiu), respectiv un teren forestier de 9 ha în Argeș.

Mai are două vile și un apartament în Statele Unite, dar și o casă în București. Deține, de asemenea, un BMW din 2018, un Porsche din 2021 și un tractor Deer din 2003.

La capitolul artă, are un tablou estimat la 30.000 de dolari și statuete în valoare de aproximativ 25.000 de dolari. Are mai mulți bani în bănci, undeva pe la jumătate de milion de dolari.

Apare ca manager al companiei Ocean Test Equipment, de unde câștigă anual 75.000 de dolari și primește și o pensie de peste 21.000 de dolari de la Guvernul SUA. Din activitățile agricole, în anul fiscal anterior, a scos aproape 50.000 de dolari. Soția lui este medic la „Banu Medical Practice” din Florida, iar anul trecut a făcut 180.000 de dolari.

Ce propune

Programul său prezidențial este axat pe revizuirea Constituției, creșterea rolului referendumului, reforme economice și politice, precum și o poziționare distinctă a României în Uniunea Europeană. Candidatul independent îmbină idei naționaliste cu elemente capitaliste și socialiste. Inspirat de modelul american, promovează, de asemenea, măsuri controversate privind pedeapsa capitală și dreptul la port-armă. Le redăm integral mai jos:

„1. Revizuirea Constituției. Organizarea politică, socială și administrativă sunt detaliate in previziunile Constituției. Reviziunea ei periodică, urmare a schimbărilor sociale sau politice interne sau internaționale se impune pentru asigurarea corelării legilor de guvernare si eliminarea ambiguităților sau interpretărilor discreționare în aplicarea lor.

2. Referendumul Popular. Recunoașterea statutului executiv și nu consultativ. Facilitarea de cerințe mai puțin restrictive de declanșare, atât de către cetățeni cât și de instituțiile administrativ guvernamentale sau politice. Este modul de creștere a implicării populației în actul politic ca un filtru al acțiunilor legislative. Referendumul se va constitui într-o armă civică puternică de a reduce consecințele derapajelor guvernamentale și legislative.

3. Puterea legislativă. Parlamentul, este dominat numeric de alianțele politice guvernamentale. Voi propune și milita pentru legiferarea unui guvern cu 33% din votul direct al cetățenilor. Conceptul actual de majoritate parlamentară a alianțelor de guvernare induce eliminarea echității de ratificare a legilor prezentate acestei instituții. Loialitatea, acceptată sau impusă, a parlamentarilor față de partidele din alianța guvernamentală din care de fapt fac parte, poate influența loialitatea jurată cetățenilor ce i-au ales să îi reprezinte. În aceeași măsură responsabilitatea de guvernare executivă este eschivată, trecută pe seama unui partid din alianță la altul. Cetățenii au dreptul să cunoască poziția partidelor din guvernare sau din parlament pentru a evalua acordarea încrederii la următoarele alegeri.

4. Dezvoltarea economică. Proiecte de creștere a numărului obiectivelor de producție. Păstrarea forței de muncă autohtonă. Pentru aceasta, un program de investiții cu caracter socialist/capitalist este soluția viabilă. Statul va investii în obiective economice prin puterea lui financiară, obiective ce ulterior vor fi transferate prin vânzare către cetățeni prin reforme financiare echitabile patronate de guvern. Aceasta va fi un mod efectiv de curbare a corupției și de întărire a conceptul proprietății private, baza materială a bunăstării și siguranței financiare a cetățenilor.

5. Locul României în EU. Respectarea statutului de stat independent, nu federal, cu identitate proprie și independență în administrarea guvernamentală. Păstrarea și integritatea teritorială în limitele granițelor actuale și recunoscute internațional este mandatorie și preocuparea primordială a Președintelui. Strategia unei logistici de reîntregire a teritoriilor istorice românești va fi căutată pe căi diplomatice în interesul mutual al stabilității și securității internaționale. O structură de organizare și guvernare federală a teritoriilor istorice poate fi primul pas în acest deziderat de interes național.

6. Mărimea numerica a Parlamentului. Reducerea numerică a membrilor din senat si parlament este un deziderat mult anticipat și așteptat de către cetățeni. Diluarea profesionismului din cadrul acestor instituții guvernamentale a dus și duce la o degradare a încrederii cetățenilor in deciziile lor. Un nou raport de reprezentare va fi parte din programul de lucru al a Administrației Prezidențiale.

7. Siguranța si libertățile cetățenilor. Drepturile civice si sociale ale cetățenilor și respectarea lor nediferențiată este o prioritate a atribuțiilor Președintelui. Puterea juridică din stat va fi reevaluata cu o majorare echitabilă direct proporțional cu fapta comisă a pedepselor pentru inculcarea legilor în scopul creșterii siguranței cetățenilor, a comunității și a statului in egală măsură. Un referendum pentru permiterea practicării legi capitale va fi adresat cetățenilor spre evaluare. În aceeași măsură se va reevalua permisivitatea cetățenilor la dreptului de a folosii arme de foc în scopul apărării personale.

8. Cercul Prezidențial. Sfătuitori ai Președintelui. Va funcționa in scopul lărgirii conceptului democratic, de consultare a Președintelui în deciziile de interes social și de securitate națională”.

În ceea ce îl privește pe John-Ion Banu-Muscel, deși BEC i-a admis candidatura, a sesizat organele de urmărire penală sub suspiciunea că listele de semnături sunt fraudate. Potrivit calendarului alegerilor, până cel târziu în 18 martie pot fi formulate contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, iar până pe 19 martie CCR trebuie să le soluționeze. Din 20 martie, candidaturile rămân definitive.

În sondajul AtlasIntel realizat pentru HotNews, John-Ion Banu-Muscel nu este luat în calcul ca având șanse reale. Favoriții par a fi George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu. Este important totuși de precizat că înainte de organizarea primului tur al alegerilor prezidențiale (anulate) din 2024, Călin Georgescu apărea pe locul 6 în ceea ce privește intențiile de vot, mult sub Marcel Ciolacu și Elena Lasconi.