Băsescu: Ori eu, ori Parlamentul

Traian Băsescu se află în plină campanie electorală pentru referendumul din 19 mai, care va decide dacă se va întoarce la Palatul Cotroceni sau dacă, dimpotrivă, va fi demis din funcţie. Preşedintele României a fost suspendat din funcţie prin votul camerelor reunite ale parlamentului pe data de 19 aprilie.

BBC: De ce credeţi că aţi fost suspendat din funcţie ?

Traian Băsescu:Este un set de trei motivaţii. Primul – şi aţi văzut manifestarea pe 18 decembrie în Parlament – faptul că mi-am permis să spăl o pată de pe obrazul naţiunii române şi să condamn crimele comunismului. Mulţi dintre parlamentari ar fi vrut ca în continuare românii să fie păcăliţi spre a idealiza cei 50 de ani de comunism, care au făcut dintr-o ţară pornită pe drumul prosperităţii una din cele mai sărace ţări din Europa.

Al doilea motiv a fost transferul, relativ rapid putem spune, faţă de volumul de muncă, al celor 1.500.000 de dosare ale fostei securităţi la CNSAS, şi de aici a apărut un sentiment că se poate afla foarte mult despre trecutul fiecăruia dintre noi…

BBC: Sunt şi dosare de politicieni?

Traian Basescu:Le-aţi şi văzut scoase, şi nu se ştie unde se opreşte această investigare. Eu cred că în momentul de faţă CNSAS-ul nu a reuşit să vadă nici măcar 5% din dosarele predate. Să le vadă da, dar să le analizeze nu. Pe de altă parte, sunt destui oameni, poate şi în Parlament, supăraţi că aceste dosare nu mai pot fi utilizate ca mijloc de şantaj pentru politicieni vulnerabili, pentru oameni de afaceri vulnerabili.

Vă daţi seama ce sursă de bani poate fi un astfel de dosar care e pitit. Şi un om de afaceri care şi-a construit o faţă de om care a reuşit în viaţă în timpul tranziţiei, se ştie şantajabil oricând cu un dosar. Şi cel de-al treilea motiv este faptul că nimeni nu a mai putut să intervină, dintre politicieni, în acţiunile de anchetă ale parchetelor, ale instanţelor, şi de aici a apărut o altă supărare.

Vă dau doar un exemplu: iată, guvernul Tăriceanu, în doi ani de guvernare, a reuşit performanţa să aibă trei miniştri în anchetă penală. Nu se întâmplă în multe ţări lucrul acesta, şi era de negândit în timpul guvernului Năstase.

BBC: Cum vă explicaţi că şi PNL a ajuns să susţină suspendarea? Liderii partidului susţin că dvs. v-aţi schimbat faţă de anul 2004.

Traian Băsescu:Probabil li se pare că m-am schimbat eu privindu-se pe ei. Nu-şi dau seama că, dintre mine şi ei, cei care au abandonat promisiunile campaniei electorale şi ale programului cu care s-au câştigat alegerile, sunt ei. Din acest punct de vedere, cred că ne aflăm în aceeaşi zonă a propagandei lipsite de credibilitate, pe care aceiaşi lideri liberali, dar şi PSD-işti, au făcut-o afirmând că am încălcat Constituţia, dar nereuşind din ianuarie şi până acum să arate care e articolul din Constitutie pe care l-am încălcat.

BBC: Legat de această perioadă de suspendare, e interesantă agenda preşedintelui interimar Nicolae Văcăroiu. Adoptarea legii Agenţiei Naţionale de Integritate, agenţia care ar urma să verifice averile demnitarilor, avizarea în CSAT a legilor siguranţei naţionale, discutarea tot în CSAT a retragerii trupelor din Irak, numirea unui nou director la Serviciul de Informaţii Externe. Toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile cât eraţi dvs la Cotroceni?

Traian Băsescu:Au fost lucruri care se află pe agenda mea, nu la fel exprimate. Dar în ce priveşte ANI am solicitat să fie accelerat procesul de adoptare a acestei legi, pentru că este angajament al României în relaţia cu Uniunea Europeană.

BBC: Aţi stârnit vâlvă printr-o afirmaţie făcută într-un interviu în ”România Liberă”. Vă refereaţi la un personaj important pe nume Kondyakov, care s-ar fi întâlnit la Bucureşti, cu doar câteva zile înainte de votul pentru suspendare, cu oameni politici români. A fost confirmată recent şi o întâlnire a domnului Kondyakov cu dl. Tăriceanu la guvern, la care se spune că s-ar fi discutat chestiuni de afaceri dintre România şi Rusia, sau o posibilă consultanţă pentru PNL. Aveţi date că s-ar fi implicat dl Kondyakov în negocierile dintre partidele de la Bucureşti pe tema suspendării dvs ?

Traian Băsescu:Nu, şi nici nu mă interesează subiectul, decât ca o observaţie, pentru că a fost o întrebare a jurnalistului de la România Liberă legată de afirmaţiile dlui Talpeş despre interesele Rusiei.

BBC: Aţi vorbit de structuri externe interesate în destabilizarea României…

Traian Băsescu:Sigur. Şi vă asigur că avem de ce să fim atenţi la acest subiect. Avem toate motivele să dăm atenţie subiectului stabilităţii României şi a unor interese externe.

BBC: Acest domn Kondyakov ar putea să joace un rol în aceste structuri?

Traian Băsescu:Cred că e prea mic.

BBC: Aţi promis la mitingul din Piaţa Universităţii, imediat după votul de suspendare din Parlament, că veţi spune în campanie adevărul despre guvernare. Care e acest adevăr?

Traian Băsescu: La ora aceea eram convins că vom avea confruntări, că voi putea să mă întâlnesc cu primul ministru, cu lideri de partide din opoziţie. Acum văd că sunt dezbateri publice pe televiziuni.

BBC: Aţi solicitat astfel de întâlniri şi aţi fost refuzat?

Traian Băsescu:Sper că vor fi. Deocamdată, când toţi ţipă cu mesaje extrem de lipsite de credibilitate, nu vreau să aştern şi eu subiecte serioase care să fie băgate în acelaşi pachet al lipsei de credibilitate.

Şi, de aceea, o să rezerv un moment potrivit să discut despre guvernare, despre lipsurile guvernării, despre neîmplinirile guvernării şi despre ceea ce trebuie făcut.

BBC: Aţi declarat de mai multe ori, şi înainte de suspendare şi în timpul campaniei, că nu sunteţi dispus să negociaţi cu nimeni. Au existat propuneri din partea unor partide să faceţi anumite lucruri şi să se renunţă la suspendare?

Traian Băsescu:Aici eu nu mă refer la negocierea pentru a se renunţa la suspendare. Deşi trebuie să vă spun că acest subiect a fost un subiect de transmitere de mesaje pentru unele partide.

BBC: Din partea cui?

Traian Băsescu: Dacă vor spune ei, o să confirm, dacă nu, nu. Nu prezintă interes din punctul meu de vedere. Pe de altă parte, chiar am considerat firesc interesul unor partide pentru găsirea unor soluţii înainte de suspendare.

Dar în momentul în care soluţiile însemnau abandonarea angajamentelor mele faţă de electorat, nu aveam ce să negociez.

BBC: Puteţi fi mai concret?

Traian Băsescu: Nu.

BBC: Ce se va întâmpla după 19 mai? Aţi declarat că dacă veţi câştia, veţi cere demisia celor 322 de parlamentari care au votat împotriva dvs. Totuşi, nu este nici o cale legală de a-i forţa.

Traian Băsescu: Aş vrea să formulăm corect. Eu am spus că, în situaţia în care cei 322 vor fi înfrânţi în referendum, ei vor trebui să răspundă politic dându-şi demisia.

BBC: Deci nu le veţi cere demisia?

Traian Băsescu: Eu nu am cum, nu am atribuţiuni.

BBC: Aşa s-a interpretat.

Traian Băsescu: Eu nu am spus că cer demisia cuiva. Nu este însă exclus ca românii să le ceară demisia, cine ştie…

BBC: În ce fel?

Traian Băsescu: Solicitând public ca ei să demisioneze. Simplu, cum se face în democraţie.

BBC: Partidul Democrat a anunţat că va strânge semnături pentru aşa ceva.

Traian Băsescu:Iată, orice mijloc democratic poate fi utilizat.

BBC: Vă veţi schimba în vreun fel atitudinea după referendum? Coaliţia anti-prezidenţială vrea să demonstreze că fără dvs. la Cotroceni se poate lucra. Se promite adoptarea legii ANI, a votului uninominal – idee pe care aţi lansat-o. Partidele discută cu preşedintele interimar.

Traian Băsescu:E foarte bine. Vor trebui să se obişnuiască să discute şi cu preşedintele ales. Numai că preşedintele ales mai are nişte probleme. Când discută cu ei îi mai întreabă de corupţie, mai întreabă de reformarea sistemului politic…

BBC: Or să spună că nu sunt atribuţiile dvs. să-i întrebaţi de corupţie, ci să-i întrebe altcineva!

Traian Băsescu:Sunt atribuţiile mele să vorbesc, să semnalez, să cer instituţiilor s-o rezolve…

BBC: Parlamentarii vor rămâne aceiaşi, guvernul s-ar putea să rămână acelaşi. După 19 mai ne întoarcem la aceeaşi situaţie.

Traian Băsescu: Nu ne putem întoarce la aceeaşi situaţie, decât dacă suntem o clasă politică iresponsabilă. Ori eu, ori parlamentarii, pe 19 mai primim avizul de funcţionare de la popor. Nu se poate ca acest aviz, care pe unii îi va lăsa să funcţioneze iar pe alţii nu, să nu aibă efecte, decât dacă România se încadrează în altă categorie de stat decât aceea de stat democratic.

Sunt democraţii, sunt dictaturi şi sunt definite ca atare, şi oligarhii. Ori noi avem şansa să fim, după 19 mai, ori democraţie, ori să ne consolidăm statutul de oligarhie.

BBC: Ce înţelegeţi prin oligarhie?

Traian Băsescu:Ceea ce înţelege oricine. Un grup restrâns de oameni, care conduc o ţară, punând interesele lor ca prioritate, şi nu interesele poporului. Oligarhia este de multe ori mai periculoasă decât dictatura, pentru simplul motiv că nu se autodeclară a fi oligarhie. Noi, toată clasa politică, primim un semnal clar, net, de la populaţie.

Dacă într-adevăr trăim într-o democraţie şi nu în altceva, acest semnal trebuie luat în consideraţie. Nici eu nu pot să fac abuz în funcţia mea, trebuie să rămân în limitele constituţionale, nici parlamentarii nu pot să-şi depăşească încă o dată – ca la suspendare – atribuţiunile.

19 mai tranşează, din punct de vedere al populaţiei, al celor pe care avem pretenţia că îi conducem, cine are dreptate. Este clar că celălalt trebuie să urmeze punctul de vedere al celui care a câştigat.