Atenţie, radar în asfalt!

“Pericolul” vine chiar din asfaltul pe care rulează. Ei sunt tentaţi să încetinească în apropierea pasarelelor pentru pietoni, unde ştiu că sunt filmaţi, iar după ce trec de acestea, tind să mărească viteza. Numai că tocmai unde calcă mai tare pedala de acceleraţie, acolo sunt prinşi şi înregistraţi.

În urmă cu doi ani, pe Drumul Naţional 1 s-a introdus un sistem omologat de Biroul Român de Metrologie, care foloseşte aşa-numitele bucle inductive.

Adică un fel de senzori ascunşi în asfalt, amplasaţi în apropierea a 14 camere video aflate pe raza localităţilor Otopeni, Baloteşti, Tâncăbeşti, Ciolpani, Puchenii Mari, Bărcăneşti, Comarnic şi Sinaia, Buşteni, Azuga.

Principiul de funcţionare al buclelor inductive este următorul: în faţa unei camere video sunt implantate în asfalt, pe fiecare bandă de mers şi la o anumită distanţă unul de celalalt, câte două perechi de conductori electrici care acţionează ca nişte senzori.

Aceştia sunt poziţionaţi la aproximativ cinci-şapte metri de cameră pe prima bandă de circulaţie, la 1-2 metri pe banda doi şi la 1-2 metri pe banda trei.

De fiecare dată când prin zonă trece o maşină, fiecare senzor îi creează o semnătură magnetică unică, iar dacă semnătura corespunde pentru ambii conductori, se măsoară defazarea în timp şi astfel se stabileşte viteza.

Dacă aceasta depăşeşte limita legală, un semnal este transmis la camera video, care fotografiază imediat numărul din spate al autovehiculului. Datele sunt transmise, în funcţie de sectorul de drum pe care se constată contravenţia sau infracţiunea, la unul dintre cele trei dispecerate existente pe DN1.

Lipsă de fonduri

Drumul Naţional 1 este singura arteră rutieră din România care dispune de un sistem funcţional de supraveghere a traficului la standardele europene. “Ceea ce avem noi pe DN1, majoritatea ţărilor europene au pe fiecare drum important, inclusiv pe cele mai circulate străzi din marile oraşe. Dar la noi nu mai sunt fonduri pentru dezvoltarea acestui sistem”, a spus inginerul de sistem DN1, inspectorul principal Marian Zane.

Statisticile arată însă că acest sistem este foarte eficient în privinţa reducerii numărului de accidente grave. “În primul an după punerea în funcţiune a sistemului de supraveghere a traficului, pe DN1, numărul accidentelor grave a scăzut cu aproape 50 la sută, iar în al doilea an, cu 17 la sută.

În consecinţă, este eficient. Numai că întreţinerea sistemului costă foarte mult, cam 30 la sută din valoarea amenzilor aplicate pe acest tronson de drum, bani cheltuiţi din fondurile IGPR. Asta în condiţiile în care amenzile intră integral la bugetele locale, la primării”, a mai spus inspectorul principal Marian Zane.

100.000 de contravenţii în acest an

Deşi la început procesele verbale au fost completate manual, verificările datelor personale ale contravenienţilor efectuându-se manual, începând cu 2007, prin eforturi proprii, s-a realizat o aplicaţie informatică de editare. Teancurile de documente sunt trimise apoi la un centru de comandă, care ulterior identifică posesorii autoturismelor şi le trimite prin poştă.

Anul acesta au fost constatate aproape 100.000 de contravenţii pe DN1. Lipsa fondurilor financiare contribuie însă la înregistrarea anumitor întârzieri în ceea ce priveşte expedierea prin poştă a proceselor verbale. La sfârşitul fiecărui schimb, toate datele se stochează pe DVD-uri. După 180 de zile, imaginile fără importanţă se distrug din baza de date.