La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

„Versurile au fost interzise după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. Imnul a fost cântat, însă, din nou, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, iar după Revoluție, «Deşteaptă-te, române!» a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că Imnul Naţional este «Deşteaptă-te, române!», acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului”, au transmis reprezentanții Muzeului Național al Banatului.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.