Sharon va fi scos din coma

La scurtă vreme după ce s-a redus cantitatea de anestezic, Ariel Sharon a început să respire independent.

“Aş vrea să subliniez faptul că în momentul în care am început să reducem dozajul, primul ministru a început să respire independent” a declarat reporterilor dr. Shlomo Mor-Yosef, directorul spitalului Hadassad din Ierusalim. Acesta a mai spus că Sharon este încă în stare critică.

Ulterior, medicii vor testa funcţiile neurologice ale lui Sharon, iar concluziile examenelor medicale vor fi făcute publice în jurul orei 14.00, ora României.

Experţii cred însă că liderul israelian nu se va mai putea implica în politică.

Ariel Sharon are mai puţin de 30 la sută şanse pentru a duce o viaţă normală, dacă medicii vor reuşi să îl trezească din comă. În funcţie de cât de extinsă este porţiunea afectată din creier, Sharon ar putea să nu mai fie capabil nici chiar să recunoască persoanele din jurul lui, chiar dacă le poate vedea.

Ultima tomografie făcută, duminică, premierului israelian a semnalat “uşoare îmbunătăţiri” ale stării critice a acestuia.

Shlomo Mor Yossef a explicat că inflamaţiile creierului au cedat, presiunea intracraniană şi tensiunea arterială se situează în limite normale, iar lichidul cefalo-rahidian se drenează în mod satisfăcător.

De asemenea, pacientul nu are deloc febră, semn că nu s-a produs nici o infecţie post-operatorie. Starea premierului rămâne “critică, dar stabilă”, iar medicii au început să fie optimişti privind şansele de supravieţuire ale premierului.

Medicul neurolog, Ioan Buraga, a explicat că hemoragia produsă în emisfera dreaptă a creierului premierului israelian, determină ca această parte a creierului să se mărească.

Chiar dacă acest risc ar fi înlăturat, faptul că emisfera dreaptă a creierului a fost afectată poate face ca Ariel Sharon să nu-şi mai poată coordona funcţiile de mişcare din partea stângă şi să nu mai poată emite vreodată o frază logică.

Recuperarea poate dura între 3 luni şi trei ani, mai ales că starea de sănătate a premierului nu era nici înainte de atacul cerebral, cea mai bună. Medicii spun că atunci când familia îi este apropiată pacientului, şansele lui de reuşită cresc în proporţie de 80 la sută.