Gates s-a declarat „îngrijorat de faptul ca unele persoane de pe acest continent nu înteleg neaparat amploarea amenintarii directe asupra securitatii Europei“. Secretarul american al apararii a calificat drept „slab“ sprijinul acordat de opinia publica europeana razboiului din Afganistan. Seful Pentagonului, fost ofiter CIA inainte de a intra in rezerva in 1993, a precizat ca in declaratiile sale a dorit sa se adreseze direct popoarelor Europei pentru a le convinge de realitatea pericolului islamist. Gates a opinat ca NATO risca sa devina o „alianta cu doua viteze“ in care unii sunt „dispusi sa lupte pentru a asigura securitatea si altii nu sunt dispusi“.
Gates nu a facut nicio nominalizare, dar se stie ca cei dispusi sunt Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Olanda, Danemarca si Romania, iar cei reticenti sunt Germania, Franta, Italia si Spania. O astfel de evolutie, cu toate implicatiile sale pentru securitatea colectiva, ar putea distruge efectiv Alianta, a intarit Gates. Washingtonul a avut numeroase dispute cu partenerii sai din NATO in cei 59 de ani de la formare, dar dezbaterea actuala privind misiunea din Afganistan a fost zugravita drept cea mai dificila din istoria Aliantei de catre Robert Gates.
De asemenea, Gates a reiterat ca unii aliati nu ar trebui sa aiba luxul de a opta pentru misiuni civile fortandu-i pe altii „sa lupte si sa moara.“
El s-a referit, fara a o nominaliza, la Germania care, având 3.200 de militari în nordul Afganistanului, a fost adesea citata printre tarile care ar putea sa faca mai mult. La inceputul lunii a avut loc un schimb dur de scrisori intre Robert Gates si ministrul german al apararii, Franz Josef Jung, in urma caruia Berlinul si-a reiterat refuzul de a-si angaja armata în sudul Afganistanului. Robert Gates i-a cerut, pe un ton „aspru“, omologului sau german, sa prezinte Bundestagului propunerea unui nou mandat pentru trimiterea unor trupe suplimentare. În mod normal, doar comandamentul NATO are dreptul de a trimite o astfel de scrisoare unei tari membre, si nu o tara membra altei tari membre.
Potrivit editiei on-line a cotidianului „The Times“, divizarea Aliantei ar fi un scenariu posibil. Canada a amenintat deja ca isi va retrage trupele din Afganistan daca celelalte tari NATO nu vor contribui anul acesta cu mai multe efective militare.
In conditiile in care Canada si-ar duce amenintarea la indeplinire, trupele engleze din regiune ar ramane descoperite si s-ar putea retrage de asemenea, determinand o reactie in lant. Esecul strategiei NATO din Afganistan ar determina prabusirea actualului Guvern afgan, urmata de declansarea unui razboi civil intre talibani si guvernatorii diferitelor provincii. Fara sprijinul NATO, presedintele Pakistanului, Pervez Musharraf, ar trebui sa se retraga de la frontiera cu Afganistanul, lasand o vasta zona sub controlul Al-Qaida. Dupa asasinarea lui Benazir Bhutto, aceste forte ar putea destabiliza situatia politica, deja fragilizata, a Pakistanului, stat care detine arma nucleara.
Sursa: 9 AM
Citiți principiile noastre de moderare aici!