Scrutine care au generat revoluţii în foste republici sovietice

– GEORGIA:

În 23 noiembrie 2003, după trei
săptămâni de manifestaţii
împotriva rezultatului alegerilor legislative
frauduloase, preşedintele Eduard Şevardnadze
a fugit din clădirea Parlamentului. Un
tânăr avocat în vârstă de
36 de ani, Mihail Saakaşvili, liderul
opoziţiei reformatoare şi
prooccidentală, a intrat în hemiciclu, cu un
trandafir în mână, susţinut de
zeci de mii de persoane. Mihail Saakaşvili a fost
ales preşedinte în ianuarie 2004, cu 96,2%
din voturi. – UCRAINA: În 22 noiembrie 2004, sute
de mii de ucraineni au coborât pe străzile
din Kiev, pentru a protesta faţă de
“victoria” la alegerile prezidenţiale a
candidatului puterii Viktor Ianukovici, susţinut
de Kremlin. Rezultatul alegerilor a fost anulat
ulterior, din cauza fraudelor. Ei au început
atunci ceea ce a fost numit Revoluţia Portocalie,
culoarea electorală a candidatului opoziţiei,
Viktor Iuşcenko. El a fost ales preşedinte
în ianuarie 2005.

– KÎRGÎZSTAN:

În 24 martie 2005, mii de manifestanţi care
au protesat faţă de rezultatele alegerilor
legislative şi faţă de corupţia
regimului, au invadat sediul Guvernului,
obligându-l pe preşedintele Askar Akaiev,
aflat la putere de 15 ani, să fugă. Patrul
luni mai târziu, unul dintre liderii
mişcării, Kurmanbek Bakiev, a fost ales la
preşedinţie cu aproape 90% din voturi.

– AZERBAIDJAN:

În 19 noiembrie 2005, aproape 30.000 de
manifestanţi au cerut anularea alegerilor
legislative, câştigate de partidul Yeni
Azerbaidjan (Noul Azerbaidjan) al preşedintelui
Ilham Aliev. În 23 noiembrie, Comisia
Electorală Azeră a confirmat victoria
clară a partidului de la putere, dar nu îi
mai acordă majoritatea absolută în
Parlament.

– BELARUS:

În 19 martie 2006, 10.000 de persoane au
manifestat în Piaţa Octombrie de la Minsk,
pentru a contesta realegerea preşedintelui belarus
Aleksandr Lukaşenko. Lukaşenko a
ameninţat opoziţia că va avea de suferit
dacă va încerca o revoluţie, după
modelul celor din alte foste ţări sovietice.
Mai multe sute de manifestanţi au fost
arestaţi.

– ARMENIA:

În 1 martie 2008, revoltele de la Erevan,
izbucnite după victoria contestată în
alegerile prezidenţiale a lui Serj Sarkissian,
s-au soldat cu opt morţi şi 165 de
răniţi. Autorităţile impun starea
de urgenţă timp de 20 de zile, iar 100 de
persoane sunt arestate, dintre care mai mulţi
lideri ai opoziţiei.

– REPUBLICA MOLDOVA:

În 7 aprilie, mii de manifestanţi
devastează sediul Parlamentului din
Chişinău, contestând victoria
zdrobitoare a comuniştilor în alegerile
legislative. Ciocnirile cu poliţia se
soldează cu 100 de răniţi, dintre care
doi în stare gravă. Protestatarii,
majoritatea tineri, intenţionează să
organizeze noi reuniuni, în special în
faţa sediului Guvernului.

Sursa: newsin.ro