Un studiu efectuat de profesorul francez Serge Renaud de la Universitatea Lyon a demonstrat că secretul longevităţii şi sănătăţii locuitorilor din zona Mediteranei nu se ascunde în genele lor, ci în obiceiurile alimentare. El a demonstrat că dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, ulei de măsline şi peşte, reduce riscul de deces la persoanele care au suferit deja un infarct. De asemenea, previne cancerul şi obezitatea.
Baza regimului mediteranean o constituie fructele şi legumele, care sînt consumate în cantităţi mari la fiecare masă. 40%-45% din aportul caloric zilnic provin din carbohidraţi: roşii, ardei gras, dovlecei, morcovi, ceapă, ciuperci, vinete, anghinare, sparanghel, spanac etc. Pîinea şi pastele din făină integrală se regăsesc pe masa mediteraneenilor zilnic, iar leguminoasele (linte, năut, fasole roşie sau albă) – de două-cinci ori pe săptămînă. Cerealele şi leguminoasele sînt bogate în proteine vegetale valoroase, care fac să treacă neobservată lipsa proteinelor animale în unele zile. Prin conţinutul lor, fructele, legumele, cerealele integrale asigură necesarul de vitamine, minerale şi fibre al organismului, prevenind în acest fel bolile cardiovasculare şi îmbătrînirea precoce.
Mediteraneenii mănîncă frecvent peşte, nuci, ulei de măsline, ca surse de grăsimi sănătoase. Grăsimile acoperă aproximativ 40%-45% din aportul caloric zilnic. În regimul mediteranean nu se consumă deloc unt, margarină, în schimb uleiul de măsline extravirgin este folosit atît pentru asezonarea salatelor, cît şi pentru gătit. Uleiul de măsline, nucile, peştele sînt surse bune de acizi graşi Omega 3, cu efect cardio şi neuroprotector. De asemenea, mediteraneenii mănîncă de două-cinci ori pe săptămînă peşte (somon, hering, macrou, sardine). În schimb, mănîncă foarte rar carne roşie: de cîteva ori pe lună. Carnea roşie, bogată în grăsimi saturate, favorizează creşterea colesterolului şi apariţia bolilor cardiovasculare. În ceea ce priveşte proteinele, acestea reprezintă doar 15% din aportul caloric zilnic al mediteraneenilor. Proteinele provin din carne de pui, peşte şi brînzeturi proaspete (de capră, de oaie).
Vinul roşu
O regulă specifică regimului mediteranean este consumul a două pahare cu vin roşu zilnic. Strugurii şi vinul roşu conţin polifenoli, substanţe cu proprietăţi antioxidante care scad nivelul lipidelor în sînge şi previn bolile de inimă. S-a demonstrat că persoanele care beau unul-două pahare cu vin roşu pe zi prezintă un risc scăzut de ulcer gastric, deoarece vinul stimulează producerea de suc gastric.
sursa : jurnalul national
Citiți principiile noastre de moderare aici!