Imaginile au fost realizate în perioada 11-12 august, la aproximativ șase zile după coliziune, cu ajutorul camerei Narrow-Angle Camera de la bordul LRO. Sonda se afla la aproximativ 97 de kilometri de suprafața Lunii și se deplasa cu circa 1,6 kilometri pe secundă atunci când a fotografiat zona impactului.

Craterul are aproximativ 18 metri lățime

Din imaginile realizate din unghiuri diferite, cercetătorii au putut analiza craterul în condiții de iluminare diferite. NASA estimează că acesta are aproximativ 18 metri lățime și mai puțin de trei metri adâncime, aceasta din urmă fiind calculată pe baza lungimii umbrei craterului.

Fotografiile arată și materialul lunar împrăștiat în jurul zonei de impact. Unele dintre aceste zone apar mai întunecate, în timp ce altele sunt mai luminoase. Materialul mai închis provine din stratul superficial al Lunii, afectat timp îndelungat de vântul solar, razele cosmice și impacturile micrometeoriților. În urma coliziunii, acest material a fost dislocat de la aproximativ 45 de centimetri adâncime.

Zonele mai luminoase sunt formate din material mai proaspăt, adus la suprafață din straturi mai adânci în urma impactului.

Cum a fost identificat locul impactului

Stabilirea locului exact în care a căzut treapta rachetei a presupus colaborarea dintre astronomi independenți și echipele mai multor misiuni spațiale. Astronomii au urmărit traiectoria rachetei folosind date disponibile public, iar NASA a folosit informațiile pentru a îmbunătăți estimările privind punctul de impact.

Centrul NASA pentru Studierea Obiectelor din Apropierea Pământului (CNEOS) a calculat mai multe variante privind locul în care urma să se producă impactul. Coordonatele au fost transmise apoi echipei sondei lunare sud-coreene Danuri, care a fotografiat craterul la câteva ore după impact.

Imaginile obținute de Danuri au arătat că predicția privind zona impactului a fost corectă la o distanță de aproximativ un kilometru. Datele au fost ulterior transmise echipei LRO și au contribuit la stabilirea coordonatelor actualizate ale craterului: 19,4759 grade latitudine nordică și 266,7138 grade longitudine estică, la o altitudine de 511 metri.

Impactul nu a reprezentat un pericol pentru Pământ

Treapta superioară a rachetei Falcon 9 a rămas pe orbită după lansarea din ianuarie 2025 a misiunii Firefly Blue Ghost 1, iar ulterior traiectoria sa a dus la coliziunea cu suprafața Lunii. Impactul nu a reprezentat un pericol pentru Pământ, însă le oferă cercetătorilor posibilitatea de a analiza efectele unei coliziuni produse de un obiect artificial asupra suprafeței lunare.

Pentru a fotografia craterul, echipa LRO a trebuit să ajusteze poziția sondei astfel încât camerele să fie orientate către zona respectivă în momentul trecerii deasupra ei. LRO orbitează Luna aproximativ o dată la două ore, însă pentru a fotografia un anumit punct este necesar ca acesta să ajungă în câmpul de vizualizare al sondei.

În acest caz, operațiunea a presupus o așteptare de șase zile, iar precizia momentului fotografierii a fost esențială: o diferență de doar 10 secunde ar fi făcut ca ținta să se deplaseze cu aproximativ 16 kilometri în raport cu poziția dorită în imagine.