Cele două foste republici sovietice au fost implicate în conflicte recurente din anii 1980, când Nagorno-Karabah, o regiune azeră cu majoritate armeană la acea vreme, s-a separat cu sprijinul Armeniei.

Joi, Ministerul de Externe al Armeniei a anunțat că a finalizat proiectul de acord de pace cu Azerbaidjanul.

„Acordul de pace este pregătit pentru semnare. Republica Armenia este gata să înceapă consultări cu Republica Azerbaidjan privind data și locul semnării acordului.

Observăm cu satisfacție că negocierile asupra textului proiectului de Acord privind Pacea și Stabilirea Relațiilor Interstatale între Azerbaidjan și Armenia s-au încheiat”, a precizat Ministerul de Externe al Armeniei.

Conflictele dintre Armenia și Azerbaidjan preced destrămarea Uniunii Sovietice

Semnarea acordului rămâne incertă, deoarece Azerbaidjanul cere ca Armenia să-și modifice Constituția, pe care o consideră sugestivă pentru pretenții teritoriale. Armenia respinge acuzațiile, dar premierul Nikol Pașinian a susținut necesitatea unei noi Constituții și a propus un referendum, fără a stabili o dată.

Conflictul izbucnit la sfârșitul anilor 1980 a dus la expulzarea masivă a azerilor musulmani din Armenia și a armenilor creștini din Azerbaidjan. Discuțiile de pace au început după ce Azerbaidjanul a recucerit Karabahul în septembrie 2023, forțând aproape toți cei 100.000 de armeni din regiune să fugă în Armenia.

Deși ambele state doresc un tratat de pace, progresul este lent, iar relațiile rămân tensionate. Granița lor comună de 1.000 km rămâne închisă și militarizată.

În ianuarie, președintele azer Ilham Aliev a descris Armenia drept o amenințare „fascistă” ce trebuie distrusă, afirmație pe care premierul armean a considerat-o o posibilă justificare pentru un nou conflict, potrivit HotNews.ro.

Anunțul despre pacea dintre Armenia și Azerbaidjan vine în aceeași zi în care alte două foste republici sovietice, aflate în relații tensionate, au decis să încheie o dispută de lungă durată. Kârgâzstanul și Tadjikistanul au semnat joi un acord de frontieră esențial pentru stabilitatea Asiei Centrale, punând capăt unor conflicte care au durat trei decenii, în special legate de controlul resurselor de apă, transmite AFP.