În cadrul ședinței de vineri, 15 aprilie, Consiliul de administrație al Băncii Naționale Române a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni ale anului curent, contrar previziunilor, urcând la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în decembrie 2021.

Responsabile continuă să fie prețul combustibililor și prețurile alimentelor procesate.

Incertitudinile și riscurile la adresa prognozei pe termen mediu a inflației sunt considerabil amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, ce pot slăbi activitatea economică, dar și potențialul ei de creștere, prin agravarea crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, precum și prin accentuarea creșterii prețurilor altor mărfuri, cu precădere a celor agroalimentare.

S-a observat că eventuale evoluții mai nefavorabile din această sferă ar afecta suplimentar atât puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, cât și activitatea, profiturile și planurile de investiții ale firmelor.

Creșterea prețurilor „la poarta fabricii” (prețul producției industriale) se va transfera, cu un anumit decalaj de timp, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului.

Incertitudini sunt asociate și capacității unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental și în contextul costurilor ridicate cu energia și transportul, dar și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente.

În acest context, membrii Consiliului și-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale.

O sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale.

Deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, pe seama diminuării intrărilor de fonduri UE de natura contului curent, în raport cu aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea deficitului de cont curent la 7,0 la sută din PIB în anul 2021, de la 5,0 la sută în 2020, a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului.

Efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor, dar în același timp, rata șomajului BIM s-a majorat în decembrie 2021 la 5,7 la sută. Dinamica anuală a salariului mediu a cunoscut doar un avans modest în debutul anului curent, deși ceva mai pronunțat în sectorul privat. În același timp, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp, relevate de sondaje de specialitate, s-au mărit în primele două luni, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie.

Influențe în sensul frânării creșterii salariilor sunt însă de așteptat din politica salarială prezumată a fi menținută în sectorul public în acest an, precum și din majorarea amplă a costurilor cu materiile prime, energia și transportul, ce face probabil dificilă acomodarea integrală a unor eventuale revendicări salariale substanțiale, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân însă ridicate, și cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă.