De foame aș zice, și e firesc!
De poftă, se întâmplă uneori …
De supărare sau de stres, se întâmplă și asta, tot mai des …
De plictiseală și singurătate, se poate și astfel întâmpla, din păcate …

Mirosul, gustul, textura și imaginea mâncării îți pot oferi plăcere. Cercetările vorbesc despre sistemele de recompensă formate în sistemul limbic din creier, atunci când sunt consumate mâncăruri gustoase, în anumite combinații, cum ar fi: sare – zahăr – grăsimi. Trei factori sunt esențiali pentru ca mâncarea să fie apetisantă, iar aceștia sunt exact cei din combinația amintită.

Acest lucru are sens în termeni evolutivi. Grăsimea oferea strămoșilor noștri vânători-culegători rezerve pentru a supraviețui privărilor de alimente din timpul iernii, sarea îi ajută să evite deshidratarea prin reținerea apei, în timp ce preferința pentru zahăr era o modalitate de a distinge fructele dulci și nutritive, de cele amare și otrăvitoare. Acum, toate aceste trei elemente au reapărut în multele oferte de biscuiți, dulciuri, chipsuri, sosuri și tot felul de alte preparate organoleptizate din supermarket.

De fiecare dată când vreți să mâncați ceva, gândiți-vă bine: este mâncarea hrănitoare – un adevărat combustibil de bună stare – sau este doar ceva ce-mi place la gust, textură și acesta este singurul criteriu de selecție? Putem să avem și câte un răsfăț din când în când, dar hrana de bază ar fi bine să fie integrală:

• cereale integrale
• legume
• leguminoase
• crucifere
• fructe de sezon
• semințe crude
• nuci
• germeni de cereale
• produse lactate
• carne din animale crescute în mediu natural.

Care sunt alimentele organoleptizate, chimizate, care dau dependență prin compoziția lor plină de E-uri, aditivi dintre care mulți sunt considerați a fi cancerigeni? Iată câteva:

• produsele fast-food
• chips-uri
• sosuri și ketchup
• biscuiți, napolitate
• produsele de patiserie
• mezeluri
• băuturile carbogazoase
• iaurturile cu fructe
• margarina
• supele la plic
• înghețata.

Cum am putea înțelege că hrana este un mod de prevenție al bolilor

Speranţele legate de prevenție, prin hrana de zi cu zi, cele mai mari sunt legate de educaţie. Atunci când oamenii înţeleg că prin prelucrare chimică și rafinare alimentele pierd mare parte din valoarea nutritivă și din fibre, adăugându-se în schimb o serie de aditivi chimici și crescând densitatea calorică, majoritatea sunt dispuși să-și schimbe modul de alimentaţie.

Atunci când preocupările noastre legate de alimentaţie se vor deplasa din zona produselor rafinate, prelucrate chimic, către creșterea consumului de glucide complexe, conţinute în produse alimentare de origine vegetală, bogate în fibre, cu siguranță atunci vom suferi de mai puţine boli și ne vom bucura de o sănătate mai bună.

Este limpede că drumul spre sănătatea și o viaţă lungă nu trece prin modernele restaurante „fast-food” sau pe lângă atrăgătoarele „snack-baruri” sau bufeturi cu gustări rapide. În nici un caz produsele chimizate nu reprezintă hrana de viață lungă. Acest drum cotește către alimente consumate așa  cum provin ele din grădinile și ogoarele pe care sunt cultivate, către fructe proaspete, zarzavaturi și legume care mai de care mai aromate și mai gustoase. Să aveți poftă de sănătate!