Viceprimarul Timişoarei Dan Diaconu a anunţat, în cursul zilei de vineri, că inscripţiile de pe panourile din parcurile urbei care le interzic copiilor cu handicap folosirea echipamentelor de joacă vor fi şterse, la fel cum s-a întâmplat în Parcul Copiilor. Edilul îi aşteaptă pe reprezentanţii Grupului Ceva de Spus, cei care au sesizat această situaţie discriminatorie, la primărie.
Timişoara este oraşul în care copiii cu dizabilităţi nu au voie să se joace în parcuri. Dacă în urma articolelor publicate de www.tion.ro, inscripţiile care l-au şocat pe viceprimarul Dan Diaconu au fost şterse în decurs de o oră, regula că „persoanelor cu handicap le este interzis să folosească echipamentele de joacă” rămâne bătută în cuie în multe alte parcuri timişorene. Grupul Ceva de Spus, cel care a semnalat situaţia din Parcul Copiilor sesizează din nou Primăria Timişoara şi cere... curăţenie în parcuri, în ce priveşte panourile cu reguli discriminatorii.
Locuitorii din zona parcului Lorena - Zurich din Timişoara protestează vehement împotriva iniţiativei primăriei de a deschide non-stop parcurile din oraş. Oamenii au semnat o scrisoare de protest adresată primarului Nicolae Robu prin care cer ca parcul lor să funcţioneze în continuare după programul stabilit şi să fie consultaţi pe viitor în luarea unor astfel de decizii.
Noi afaceri la orizont. Consiliul Local Timişoara a aprobat, vineri, un proiect de hotărâre care prevede posibilitatea concesionării unor suprafeţe din parcurile importante ale oraşului, cum ar fi Parcul Rozelor, Parcul Copiilor, Parcul Botanic sau Parcul Poporului, pentru amplasarea de terase. Iar aleşii nu se opresc aici: ar vrea să vândă şi Turnul de apă din Iosefin şi chiar o parte din Primăria Veche, adică monumente istorice.
Trei cărăşeni, doi bărbaţi şi o femeie, au fost prinşi de poliţiştii locali după ce au furat peste 50 de fire de flori din Parcul Poporului din Timişoara la sfârşitul săptămânii trecute. Tot în weekend a fost depistat un bărbat care smulgea plante din Parcul Civic, din spatele Hotelului Continental.
Ştiri din Timiș
COMUNA DUMBRĂVIȚA anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul "DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT VERDE – PISTĂ DE BICICLETE ÎN COMUNA DUMBRĂVIȚA", propus a fi amplasat în comuna Dumbrăvița, pe străzile Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Franyo Zoltan, Praga, București, Dâmbovița, Ion Creangă, jud. Timiș, identificat prin CF-urile cu nr. 412512, nr. 412513, nr. 411775, nr. 411663, nr. 410213, nr. 407841
Capitală Culturală
Centrul de Proiecte din Timișoara găzduiește, în perioada 6–22 februarie, expoziția personală a artistului vizual Florin Drăgoi, intitulată „Future Tribes – rituals and remnants from a reconstructed future / Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit”. Vernisajul va avea loc vineri, 6 februarie, de la ora 18:00, la parterul Centrului de Proiecte, pe strada Vasile Alecsandri nr. 1.
Ştiri din Timiș
După revolta unor angajați de la Muzeul Satului Bănățean, președintele CJ Timiș Alfred Simonis reacționează criticând veniturile extrem de mici și rezistența la reformă apărută odată cu noua conducere.
2
Ştiri din Timiș
Garderoba bărbătească modernă se bazează pe câteva piese-cheie care aduc echilibru între stil și funcționalitate.
Sănătate
Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în oftalmologie, contribuind semnificativ la depistarea precoce a unor afecțiuni oculare grave, precum glaucomul, retinopatia diabetică sau degenerescența maculară. Medicii atrag atenția că diagnosticarea timpurie a acestor boli poate face diferența în evoluția și prognosticul pacienților.
1
Capitală Culturală
Doar călătorii norocoși pătrund vreodată pe acoperișurile palatelor și clădirilor istorice din Viena, locuri aflate între cer și pământ, unde arhitecții și artiștii de altădată au ascuns simboluri secrete, mesaje pentru viitor și reprezentări ale jocurilor de putere. Aceste mistere sunt acum la îndemâna publicului timișorean prin expoziția „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți”, semnată de renumita fotografă de teatru și artă Christine de Grancy.