Primarul Nicolae Robu a afirmat, marţi, că a avut recent discuţii cu oficialii Ministerului Administraţiei şi Internelor şi că speră ca Timişoara să obţină încă 10 milioane de lei pentru plata arieratelor Colterm. Edilul vorbeşte despre reducerea preţului la energia termică facturată populaţiei din 2013, dar spune că în această iarnă se va încerca menţinerea gigacaloriei la acelaşi nivel şi că... nu se poate garanta acest lucru.
Reprezentanţii Primăriei Timişoara şi ai Colterm au prezentat marţi stadiul proiectului de retehnologizare a sistemului centralizat de termoficare. Aceştia spun că în urma acestor investiţii de zeci de milioane de euro nu vom plăti mai puţin la întreţinere, dar preţul gigacaloriei va putea fi ţinut sub control. Cât despre timişorenii care vor să se debranşeze, mesajul oficialilor Colterm este... să mai aibă răbdare.
Preţul de facturare al gigacaloriei va rămâne de 252,17 lei la Timişoara. Consililerii municipali au aprobat acoperirea în totalitate a subvenţiei la energia termică, după ce Guvernul a tăiat fondurile. Această decizie înseamnă că, pentru a trece peste această iarnă, Colterm va primi în plus de la bugetul local aproape 20 de milioane de lei.
La final de an, bugetul local are un surplus de peste 13 milioane de lei. Consilierii locali din Timişoara vor dezbate, marţi, dacă aceşti bani vor fi folosiţi pentru a acoperi o parte din deficitul lăsat de retragerea de către Guvern a subvenţiei la gigacalorie şi pentru datoriile Regiei Autonome de Transport. Şedinţa de plen se anunţă a fi una animată, încă înainte de a începe.
Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a declarat, marţi, că, în contextul în care Executivul a eliminat subvenţiile la gigacalorie, nu va putea fi suportată de la bugetul local şi asigurarea de subvenţii pentru a acoperi diferenţa între preţul de producţie şi cel de facturare, şi acordarea de ajutoare suplimentare la încălzire, peste cele care vin de la Guvern. O veste bună este că deşeurile timişorenilor vor fi folosite pentru producerea de energie electrică şi termică la CET Sud.
Ştiri din Timiș
COMUNA DUMBRĂVIȚA anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul "DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT VERDE – PISTĂ DE BICICLETE ÎN COMUNA DUMBRĂVIȚA", propus a fi amplasat în comuna Dumbrăvița, pe străzile Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Franyo Zoltan, Praga, București, Dâmbovița, Ion Creangă, jud. Timiș, identificat prin CF-urile cu nr. 412512, nr. 412513, nr. 411775, nr. 411663, nr. 410213, nr. 407841
Capitală Culturală
Centrul de Proiecte din Timișoara găzduiește, în perioada 6–22 februarie, expoziția personală a artistului vizual Florin Drăgoi, intitulată „Future Tribes – rituals and remnants from a reconstructed future / Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit”. Vernisajul va avea loc vineri, 6 februarie, de la ora 18:00, la parterul Centrului de Proiecte, pe strada Vasile Alecsandri nr. 1.
Ştiri din Timiș
După revolta unor angajați de la Muzeul Satului Bănățean, președintele CJ Timiș Alfred Simonis reacționează criticând veniturile extrem de mici și rezistența la reformă apărută odată cu noua conducere.
2
Ştiri din Timiș
Garderoba bărbătească modernă se bazează pe câteva piese-cheie care aduc echilibru între stil și funcționalitate.
Sănătate
Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în oftalmologie, contribuind semnificativ la depistarea precoce a unor afecțiuni oculare grave, precum glaucomul, retinopatia diabetică sau degenerescența maculară. Medicii atrag atenția că diagnosticarea timpurie a acestor boli poate face diferența în evoluția și prognosticul pacienților.
1
Capitală Culturală
Doar călătorii norocoși pătrund vreodată pe acoperișurile palatelor și clădirilor istorice din Viena, locuri aflate între cer și pământ, unde arhitecții și artiștii de altădată au ascuns simboluri secrete, mesaje pentru viitor și reprezentări ale jocurilor de putere. Aceste mistere sunt acum la îndemâna publicului timișorean prin expoziția „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți”, semnată de renumita fotografă de teatru și artă Christine de Grancy.