Moș acuză PNL că răspândește un fake news: Candidații noștri nu au avut treabă cu PSD-ul. Le-au greșit numele

O știre publicată de mai multe site-uri obscure, în care se afirma că alianța USR/PLUS este campioană în Timiș la racolarea de membri PSD pe care i-a propulsat în postura de candidați la primărie în diverse comune din Timiș, a fost rapid preluată și distribuită de mai mulți membri importanți ai PNL Timiș. Președintele USR Timiș, Cristian Moș, susține că este un fake-news și nici măcar unul foarte bun, deoarece în aceste articole numele candidaților apare scris greșit.

Dezinformarea - de la „tembelizor” la rețelele sociale

Mai mult de două treimi din românii care au au un cont Facebook, îl folosesc și pentru a citi știri. Dacă până acum zece ani deschideam televizorul să vedem ce se mai întâmplă în lume, acum intrăm pe Facebook pentru a face același lucru. Deși de multe ori ne imaginăm că doar tinerii „stau pe Facebook”, acest lucru nu mai e valabil de mult timp.

Cum se fac bani din știrile false

Cu toții am întâlnit, în ultimele trei luni, cel puțin o informație falsă. De la cele care te amuză prin absurdul „informației” propuse până la cele care te fac să crezi că parcă-parcă ar putea „să fie ceva acolo”.

Ce e de făcut cu știrile false?

Pandemia cauzată de virusul COVID-19 a readus în atenția publicului și a autorităților problema „știrilor false”. Evenimente care creează panică, stres, sau doar interes crescut sunt un prilej pentru răspândirea informațiilor false în spațiul public. Campaniile electorale, pandemiile, crizele economice ne țin conectați la fluxul de informații. Atenția noastră este sporită, iar producătorii de știri - fie bune, fie rele - sunt pregătiți să livreze. Întrebarea este: ce facem să ne protejăm de manipulare în aceste momente când suntem mai vulnerabili la dezinformare decât în mod obișnuit?

Ce ne spune știința despre știrile false

În timpul unor situații de forță majoră, când informațiile corecte sunt vitale, răspândirea informațiilor false poate fi devastatoare și pentru individ, și pentru comunitate. Este încă prea devreme pentru studii extinse despre cum s-au răspândit informațiile false în timpul pandemiei de COVID-19. Dar, în mod surprinzător, unele studii preliminare arată că în fazele timpurii ale pandemiei, informațiile corecte au prevalat pe unele rețele de socializare. Studii mai extinse din perioada pre-pandemică, ne arată însă contrariul. Deci, care e adevărul despre răspândirea informațiilor false?