tion.ro Web analytics

Ce ne spune știința despre știrile false

De Dumitrita Holdis
Reactualizat la:

Ce ne spune știința despre știrile false

Reactualizat la:
În timpul unor situații de forță majoră, când informațiile corecte sunt vitale, răspândirea informațiilor false poate fi devastatoare și pentru individ, și pentru comunitate. Este încă prea devreme pentru studii extinse despre cum s-au răspândit informațiile false în timpul pandemiei de COVID-19. Dar, în mod surprinzător, unele studii preliminare arată că în fazele timpurii ale pandemiei, informațiile corecte au prevalat pe unele rețele de socializare. Studii mai extinse din perioada pre-pandemică, ne arată însă contrariul. Deci, care e adevărul despre răspândirea informațiilor false?
Scris de Dumitrita Holdis - În timpul unor situații de forță majoră, când informațiile corecte sunt vitale, răspândirea informațiilor false poate fi devastatoare și pentru individ, și pentru comunitate. Este încă prea devreme pentru studii extinse despre cum s-au răspândit informațiile false în timpul pandemiei de COVID-19. Dar, în mod surprinzător, unele studii preliminare arată că în fazele timpurii ale pandemiei, informațiile corecte au prevalat pe unele rețele de socializare. Studii mai extinse din perioada pre-pandemică, ne arată însă contrariul. Deci, care e adevărul despre răspândirea informațiilor false?

O echipă de cercetători din Spania a analizat o mostră de 1000 de „zvonuri” despre COVID-19 postate pe rețeaua de socializare Twitter, în februarie 2020, când virusul era în plină desfășurare în China și părți din Asia. În restul lumii, primele cazuri de abia își făceau apariția, iar în România mai aveau să treacă 2 săptămâni până la primul caz. În mod surprinzător, cercetătorii spanioli au constatat că deși informațiile false sunt postate într-un număr mai mare, cele adevărate sunt distribuite mai des. Aceasta demonstrează că oamenii au discernământ atunci când distribuie informații postate de alte persoane. Re-postările cele mai populare și cu un număr ridicat de interacțiuni (comentarii, like-uri) au fost cele în care utilizatorii prezentau dovezi credibile. Aceste rezultate pot părea surprinzătoare, având în vedere Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a caracterizat pandemia de COVID-19 drept „infodemie” – o cantitate enormă de informație răspândită în spațiul public. Acest fenomen face dificilă identificarea unei soluții.

Date studiului spaniol sunt coerente cu alte studii care arătau vedeam un trend similar în timpul fazelor incipiente ale epidemiei de Ebola. În iulie 2014, în prima săptămână după anunțul făcut OMS prin care declara Ebola o „urgență pentru sănătatea publică de îngrijorare internațională” , doar 2% din informațiile răspândite pe Twitter și Sina Weibo (echivalentul chinez al Twitter) despre Ebola erau calificate drept știri false. Câteva luni mai târziu, în septembrie-octombrie 2014, un alt studiu arăta că proporția dezinformării despre Ebola ajunsese undeva la 10% din informația circulată. Studiul din urmă a luat in considerare doar mesajele scrise în limba engleză.

Studii de lungă durată

Dacă ne uităm la studii de durată mai lungă, situația privind răspândirea știrilor false online este mai îngrijorătoare. În 2018, un grup de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) publica rezultatele celui mai mare studiu despre știri false făcut vreodată. Cercetarea acoperă întreaga durată de viată a rețelei de socializare Twitter. Din 2006 până în 2017, au fost analizate 126,000 de „zvonuri” distribuite de 3 milioane de utilizatori. Rezultatele au arătat că informațiile false se răspândesc mai repede și mai larg decât informațiile adevărate. Dacă informațiile false sunt distribuite de 1000 până la 100.000 de utilizatori, informațiile adevărate rareori se răspândesc doar la aprox. 1000 de utilizatori. Știrile false sunt re-postate pe Twitter de până la 70% ori mai mult.

De ce sunt știrile false atât de populare? Cercetătorii de la MIT susțin că elementul de noutate este cel care contează. În plus, sentimentele de șoc și dezgust provocate de știrile false sunt mult mai puternice decât sentimentele asociate cu informațiile adevărate, precum bucuria, încrederea, tristețea. Roboții (bots), sau acei algoritmi care răspândesc postările automat, au și ei o contribuție majoră la obținerea acestor numere mari, în special în ultimii 4 ani. Dar, chiar și atunci când postările reproduse de boți sunt eliminate din analiză, rezultatele rămân valide. Oamenii sunt cei care răspândesc informațiile false.

Sunt aceste studii relevante?

E important totuși să ne uităm la metodologia de cercetare a acestor studii. O mare parte a studiilor despre dezinformare, știri false și propagandă sunt făcute utilizând datele disponibile online. Nu e surprinzător că cea mai mare cercetare făcută vreodată privind știrile false a folosit Twitterul ca teren de cercetare: e vorba de o platformă cu conținut public, spre deosebire de Facebook sau Instagram unde o mare parte din conturi sunt private și accesul la conținut poate fi restricționat. Adică e vizibil doar „prietenilor”. Unele studii avertizează că utilizatorii Twitter nu sunt reprezentativi pentru populația generală, iar acest lucru este cu atât mai evident în Europa Centrală și de Est, unde Facebook este de departe cea mai folosită rețea de socializare. De asemenea, dacă ne uităm la cazul României, unde televizorul este principala sursă de informare a populației, trebuie să ne întrebăm dacă nu e nevoie, mai degrabă, de o atenție sporită la cum se difuzează informația în media tradițională.

De multe ori informațiile trunchiate, părerile personale prezentate ca fapte sau ignoranța stau la baza răspândirii informațiilor false. Distribuitorii pot fi bine sau rău intenționați. Informațiile false pot veni chiar de la surse de încredere care fac greșeli, intenționat sau nu. Așa cum ne arată studiile descrise mai sus, viața informațiilor false e complexă, are atât stadii latente, cât și momente de glorie. Cu cât vom înțelege mai bine fenomenul, cu atât vom reuși să identificăm mai ușor situațiile în care informația care ne este prezentată nu este neapărat una corectă.

* Campanie de informare realizată de tion.ro în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent

4 Comentarii

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. Sofer_TM says:

    Salut initiativa tion, numai ca publicul tinta al fake news-urilor nu cred ca are rabdarea sa citeasca un articol cvas-stiintific prcum acesta. E un prim pas, sper ca vor fi si altii.

    Ati putea insa acorda o mai mare atentie traducerii, Multe stangacii de limba romana… Scade credibilitatea, si e pacat.

  2. YycreCuCeapa says:

    Surprinzator, dezinformarea se practica si in presa “mainstream”. In acest context pot exemplifica stirile senzationaliste cu accidente, pizipoance, morti si raniti menite sa distraga atentia de la problemele importante ale societatii.

  3. pion says:

    Stiinta ne spune despre stirile false ca sunt minciuni precum majoritatea stirilor din Romania.Stiri pe surse RO. sau Fuksnews.!

  4. Iridium says:

    Sa ne amintim de imaginile cu chinezii care,,picau,, pe strada si ,,mureau,,. Toate canalele de stiri erau pline de ele. Asa ca,daca choar mincinosii s-au gasit sa tipe ca ,,unii,, mint, e alta …facke news…

  5. Eveniment

    Tânăr găsit spânzurat după o ceartă cu iubita, lângă Timișoara
    Anchetă a polițiștilor timișeni, la Săcălaz. Oamenii legii au intrat în alertă după ce au fost anunțați că un tânăr de 32 de ani a fost găsit spânzurat. Bărbatul numai ce se certase cu iubita.

    Sănătate

    Bolnav de Covid-19 la Terapie Intensivă la „Victor Babeș”, după ce a refuzat tratamentul cu Remdesivir
    Nu a vrut ca medicii „să facă experimente” pe el, așa că a refuzat tratamentul cu cel mai cunoscut antiviral în lupta cu SARS-Cov2. Vorbim despre un bărbat internat cu Covid-19 la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, ajuns în stare gravă la Terapie Intensivă după ce a spus „Nu” Remdesivirului. Acum e prea târziu pentru tratament. 8

    Eveniment

    O persoană a fost rănită în urma unui accident cu două tiruri și un autoturism, pe centura Timișoarei
    Accident de circulație, luni după-masă, pe centura de ocolire a Timișoarei. Un șofer a ajuns la spital după ce două tiruri și un autoturism s-au ciocnit. 1

    Ştirile judeţului Timiş

    Iulius Town dublează timpul de parcare gratuită pentru clienți
    De luni, 13 iulie, timișorenii beneficiază de primele două ore de garare gratuită în toate parcările aferente Iulius Town, în intervalul orar 07.00 – 20.00. Clienții se pot relaxa după o sesiune de cumpărături la terase și în parcul Iulius Gardens, fiindu-le asigurată parcare gratuită în intervalul orar 20.00 – 07.00. 2

    Ştirile judeţului Timiş

    Înscrieri „online”, la Titularizare, cu dosarul în mână la Inspectoratul Școlar Timiș
    Un cititor ne-a reclamat faptul că profesorii care se înscriu la Titularizare stau cu dosarul în mână la Inspectorul Școlar și la Liceul „Grigore Moisil”. Asta deși înscrierile se fac... online. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Timiș transmit că dosarele pot fi depuse online, dar în cazul celor care participă pentru prima dată la acest concurs este necesar să se prezinte fizic, pentru că sunt multe acte de depus. 1

    Ştirile judeţului Timiş

    Scandal cu gunoaie în două localități din Timiș. Acuzații la adresa ADID și Retim făcute de Alin Nica și Dănuț Groza
    Doi primari PNL din județul Timiș - Alin Nica de la Dudeștii Noi și Dănuț Groza din Sânnicolau Mare – sunt extrem de supărați pe modul în care funcționează Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Deșeuri (ADID) Timiș. Ei susțin că asociația a ajuns să lucreze mână în mână cu operatorii de salubritate, în detrimentul cetățenilor pe care îi reprezintă. 6

    Eveniment

    Controale și amenzi pentru nerespectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19, în județul Timiș
    Controalele autorităților au continuat și duminică, în Timiș. Oamenii legii au vrut să verifice dacă sunt respectate normele de prevenire a răspândirii COVID-19. Au fost aplicate zeci de amenzi în baza legii 55/2020.

    Eveniment

    Șoferi beți la volan prinși de polițiști, în weekend. Sute de amenzi pentru cei care au încălcat legea
    Dosare penale pe numele a doi bărbați de 45 și 30 de ani, în weekend, în județul Timiș. Ei sunt cercetați penal după ce au fost prinși că au urcat la volan deși consumaseră băuturi alcoolice. Polițiștii timișeni au aplicat sute de amenzi și au reținut zeci de permise de conducere.

    Tion.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.