tion.ro Web analytics

Cum se fac bani din știrile false

De Dumitrița Holdiș și Ioana Avădani
Reactualizat la:

Cum se fac bani din știrile false

Free picture ( Love card with money) from https://new.torange.biz/fx/love-card-money-179955
Reactualizat la:
Cu toții am întâlnit, în ultimele trei luni, cel puțin o informație falsă. De la cele care te amuză prin absurdul „informației” propuse până la cele care te fac să crezi că parcă-parcă ar putea „să fie ceva acolo”.
Scris de Dumitrița Holdiș și Ioana Avădani - Cu toții am întâlnit, în ultimele trei luni, cel puțin o informație falsă. De la cele care te amuză prin absurdul „informației” propuse până la cele care te fac să crezi că parcă-parcă ar putea „să fie ceva acolo”.

Publicațiile care distribuie informații false în mediul online par să fi prosperat o dată cu răspândirea pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV-19. Multe site-uri de știri false nu au un proprietar cunoscut, o redacție sau o echipă administrativă care să își asume conținutul publicat. Unele sunt neprofesioniste, cu gramatică aproximativă și grafică amatoricească, populate de conținut îndoielnic și greu de navigat. De ce există astfel de site-uri? Cine le ține în viață? Sunt susținute prin muncă voluntară? Sunt ele sponsorizate? Sau au găsit proprietarii lor o metodă de a le face profitabile?

În unele cazuri, astfel de publicații sunt susținute din motive pur ideologice, ca surse deliberate de dezinformare. Dar de multe ori existența lor se datorează dorinței – și capacității lor – de a face bani.

Un studiu publicat de Universitatea Central Europeană din Budapesta în mai 2020, arată că știrile false pot fi afaceri profitabile în Europa Centrală și de Est. Marius Dragomir, directorul centrului de cercetare care a condus studiul, a explicat pentru CJI că există multe modele de finanțare utilizate de site-urile de dezinformare din Europa de Est. Publicitatea este sursa principală de venituri, dar banii vin și din donații de la cititori, facilități fiscale, fonduri de stat, venituri din vânzările de mărfuri, etc. „Pentru operațiunile mici, susținute de o persoană, este o afacere profitabilă, deoarece acești oameni nu au cheltuieli majore, ceea ce se traduce într-o marjă de profit foarte mare”, afirmă Dragomir.

Rolul internetului în finanțarea și răspândirea știrilor false

Platformele de socializare precum Facebook, Instagram, Twitter și motoarele de căutare precum Google au un rol esențial atât în răspândirea știrilor false, dar și în finanțarea lor, căci ele domină și industria de publicitate online. Platformele sunt construite pentru a oferi vizibilitate mai mare conținutului super-viral. În majoritatea cazurilor, conținutul de proastă calitate, încărcat cu informații false și tot felul de interpretări bizare ale realității se răspândește „ca focul” pe rețele, pentru că oamenii îl găsesc incitant, chiar dacă nu îl cred întru totul. Chiar și atunci când criticăm un anumit articol, tot dăm share sau punem un link către articol. Cu cât e mai mult distribuit de către utilizatori, cu atât mai mult este ”scos în față” de platformele de socializare. Logica e simplă: dacă mulți oameni consideră interesant un articol, este foarte posibil ca și prietenii lor să îl considere interesant. Platformele sociale ne fac să vizualizăm și să interacționăm cât mai mult cu conținutul online, pentru că astfel publicitatea asociată cu un anumit articol crește. Mai multe click-uri pe spoturile publicitare, înseamnă mai mulți bani. Deci, cu cât este un conținut mai „viral”, cu atât va fi el mai profitabil. Platformele sunt cele care plasează publicitatea și cele care încasează banii. Doar o parte din acești bani ajunge la autorul articolului.

Recorder a explicat cum intermediază Google relația dintre companii și site-urile de știri false atunci când numărul de click-uri poate să le aducă de la câteva sute de euro la de zeci de mii de euro lunar. Într-o țară ca România, unde salariul minim pe economie este sub 300 de EUR lunar, chiar și 100 de EUR este o sumă binevenită. Dar, suta respectivă nu se face ușor. Este nevoie de aproximativ 100 000 de vizualizări pe un articol pentru a strânge 100 de EUR. Deci, modelul de afaceri al publicațiilor online este unul facilitat de consumul în masă.

Comportamentul site-urilor de știri false din țara noastră este coerent cu restul țărilor din lume. „Există tendințe comune între Europa de Est și alte părți ale lumii, cum ar fi cazul rețelelor de site-uri administrate de o singură entitate pentru a obține un public mai mare, utilizarea de nume URL foarte similare cu media mainstream (pentru a induce în eroare cititorii și de a-i lua de la publicațiile mai mari), utilizarea Facebook ca pagină de ancorare (în cazurile în care Google reduce accesul acestor site-uri la veniturile din publicitate). Există însă și diferențe majore. În țări precum India sau Brazilia, dezinformarea este răspândită mai eficient prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, cum ar fi WhatsApp (ceea ce face mai dificilă, dacă nu imposibil de urmărit entitatea reală care produce și distribuie un astfel de conținut). În Asia de Sud-Est, dezinformarea este răspândită prin cantități masive de site-uri greu de urmărit și înregistrate în diverse locații etc.” declară Dragomir.

Atât Facebook, cât și Google fac anumite eforturi de a controla fenomenul răspândirii știrilor false. De exemplu, în timpul pandemiei Facebook a promovat pagina de informare a Organizației Mondiale pentru Sănătate și a început să marcheze conținutul identificat ca potențial fals, adăugând linkuri către informații alternative. Google a avut o campanie de conștientizare a utilizatorilor privind măsurile de igienă care îi pot proteja de virus. Aceste măsuri de promovare a conținutului „bun”, poate avea un efect de contracarare a informațiilor false, dar problema răspândirii virale a conținutului fals nu a fost, până în prezent, rezolvată.

* Campanie de informare realizată de tion.ro în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent

4 Comentarii

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. anonim says:

    Marius Dragomir,este cumva ofiterul SRI disparut ? Stie el ce vorbeste!. Televiziunile din Romania si presa sunt colportori de minciuni,stiri pe surse,,fake-news,bombe fumigene si nucleare( ce nerusinare mare0,chiar fucks’news’uri,guvernamentale si prezidentiale. Scopul scuza mijloacele. Banul a devenit suprema valoare a societatii.Tot inainte !

  2. Spectacol pe cinste says:

    Măi să fie! Cică este un studiu girat de Universitatea Central Europeană din Budapesta. Adică de Goergică Soros, bunul nostru prieten și amic. Mai lăsați-o că măcăne! Nu suntem cu toții chiar atât de proști să credem toate vomele sponsorizate de acest individ infect. Domnii intelectuali din Temesvar poate își mai amintesc cum a penetrat Sorosică în oraș cu Internetul gratuit…, iar apoi pe bani. Nu pot să cred că există deja atât de mulți indivizi spălați pe creier cu banii Georgicului de Budapesta. Ăștia chiar cred că numai ce scriu ei este adevărat. Tot ceea ce scriu ăilalți e fake news. Măi să fie! E ca și cu Guvernul Lucovidului…, deținătorul adevărului suprem în România. TION, ai luat și tu din șpaga guvernamentală de publici asemenea tâmpenii?

  3. DAVID KKR says:

    Spargerea PE, pen ce ? 24/7 si din fata & spate (miror screen 🙂
    Da, na tre si instalatorii IT sa creada in idealurile .UE !

  4. Eveniment

    Tânăr aproape în comă alcoolică și fără permis, la spital după ce a făcut un accident în sensul de la AEM
    Un tânăr de 24 de ani care conducea un autoturism fără permis și aflându-se aproape în comă alcoolică a ajuns la spital după ce a provocat un accident, sâmbătă, în sensul de la AEM. 3

    Ştirile judeţului Timiş

    Sorin Grindeanu revine în PSD. Candidează la funcția de președinte executiv al partidului
    Sorin Grindeanu a revenit în politică, iar sâmbătă a participat la ședința Comitetului Executiv Județean al PSD Timiș. Conducerea județeană a social-democraților a decis să îl sprijine pentru candidatura la alegerile naționale ale PSD. 5

    Eveniment

    UPDATE. Motociclist rănit grav într-un accident produs între Pișchia și Fibiș
    Un motociclist de 65 de ani a fost rănit grav după ce a ajuns pe contrasens și s-a lovit de un autoturism care venea din sens opus, între Pișchia și Fibiș. În accident au fost rănite și două fetițe de 5 și 7 ani. UPDATE: Motociclistul a murit. 10

    Ştirile judeţului Timiş

    Șapte amenzi, în 24 de ore, pentru cei care nu respectă măsurile de protecție antiCovid, în Timiș
    Polițiștii și jandarmii, alături de reprezentanți ai altor instituții de control, au fost din nou în locuri aglomerate din Timiș pentru a verifica dacă se respectă măsurile de protecție antiCovid. 4

    Sănătate

    Aproape 200 de pacienți cu Covid-19 sunt internați în spitalele din Timiș. Focarele active din județ
    Timișul are aproape 200 de pacienți în spital, cu Covid-19. La Terapie Intensivă sunt internate 12 persoane, iar trei oameni care sufereau de SARS-Cov2 au decedat în ultimele 24 de ore. La Făget, oraș aflat încă în carantină (până sâmbătă, 8 august, ora 19) a mai apărut un caz de Covid-19, numărul acestora ajungând la 68. 2

    Sănătate

    România a trecut pragul de 60.000 de infectări cu coronavirus. Timiș: 37 de cazuri noi în 24 de ore și trei decese
    România a trecut de pragul de 60.000 de persoane infectate cu Covid-19. Au fost depistate, în ultimele 24 de ore, alte 1.350 de cazuri noi. În Timiș au apărut alte 37 de cazuri noi. Trei persoane cu Covid-19 au decedat, în cel mai vestic județ al țării.

    Sănătate

    Remdesivir, medicamentul pentru pacienții cu Covid-19 în stare critică, a ajuns și la Timișoara
    La Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara a ajuns o prima tranșă din antiviralul Remdesivir, medicamentul folosit în tratarea pacienților cu Covid-19 aflați în stare critică. Doctorii nu mai aveau acest medicament de câteva zile.

    România

    Timiș, zonă de risc COVID-19, conform autorităților germane. Șapte județe din România sunt pe listă
    Timișul, alături de alte șase județe din România, a fost introdus pe lista ”zonelor de risc COVID-19”, conform autorităților germane. MAE transmite ce implică acest lucru pentru cetățenii români care vor să intre în Germania. 4

    Tion.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.