Câţi copaci vor fi plantaţi în cele din urmă în Piaţa Libertăţii din Timişoara în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric? Aproximativ 50, iar aceasta este varianta finală a proiectului, după revizuire, dau asigurări reprezentanţii primăriei. Subiectul a stârnit multe comentarii după ce arborii existenţi au dispărut rând pe rând din piaţă, pe măsură ce au avansat lucrările, iar Piaţa Libertăţii a primit denumirea de „Piaţa Roşie” după ce s-a conturat în noua ei înfăţişare. Unde vor fi plantaţi copacii, având în vedere că piaţa este în mare parte pavată? În principal se va scoate pavajul proaspăt pus...
Zeci de timişoreni s-au strâns, din nou, miercuri seara, de această dată lângă Facultatea de Arte din Timişoara pentru a protesta în tăcere faţă de dispariţia arborilor din zona centrală a orașului. Oamenii au aprins aproape 100 de lumânări în locul unde odinioară se afla un copac înalt, chiar lângă clădirea facultății.
La început de iarnă, la Timişoara au pornit în forţă plantările pe malul canalului Bega, după ce timişorenii au reclamat tăierea copacilor de pe marginea apei sau anumiţi arbori au fost mutaţi pentru a face loc noilor amenajări. Pentru început, zilele trecute s-au plantat 150 de copaci – exemplare de tei, mesteacăn, frasin şi liquidambar, un arbore ornamental originar din America de Nord, în cadrul proiectului de reabilitare care se derulează pe bani europeni.
Primarul Nicolae Robu s-a arătat extrem de deranjat de cei care îl acuză că a tăiat copacii din zona centrală a Timişoarei şi spune că pieţele din ţările vestice nu au copaci. Ironic, primarul Timişoarei i-a invitat pe cei care deplâng lipsa copacilor din Piaţa Libertăţii să îi numere pe cei plantaţi de el şi le-a transmis că este dispus să organizeze chiar el un protest împotriva sa, deoarece a remarcat că „ei nu sunt în stare”.
Asociaţia Peisagiştilor reacţionează în urma declaraţiilor făcute de primarul Timişoarei, Nicolae Robu, care afirma, zilele trecute, că proiectul de reabilitare a centrului istoric nu a prevăzut amenajarea de spaţii verzi din start în Piaţa Libertăţii, dar că vor fi plantaţi 30-40 de arbori. În timp ce lucrările pe bani europeni avansează de la o zi la alta, peisagiştii cer o dezbatere publică pe tema soluţiei finale de reamenajare.
Ştiri din Timiș
COMUNA DUMBRĂVIȚA anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul "DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT VERDE – PISTĂ DE BICICLETE ÎN COMUNA DUMBRĂVIȚA", propus a fi amplasat în comuna Dumbrăvița, pe străzile Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Franyo Zoltan, Praga, București, Dâmbovița, Ion Creangă, jud. Timiș, identificat prin CF-urile cu nr. 412512, nr. 412513, nr. 411775, nr. 411663, nr. 410213, nr. 407841
Capitală Culturală
Centrul de Proiecte din Timișoara găzduiește, în perioada 6–22 februarie, expoziția personală a artistului vizual Florin Drăgoi, intitulată „Future Tribes – rituals and remnants from a reconstructed future / Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit”. Vernisajul va avea loc vineri, 6 februarie, de la ora 18:00, la parterul Centrului de Proiecte, pe strada Vasile Alecsandri nr. 1.
Ştiri din Timiș
După revolta unor angajați de la Muzeul Satului Bănățean, președintele CJ Timiș Alfred Simonis reacționează criticând veniturile extrem de mici și rezistența la reformă apărută odată cu noua conducere.
2
Ştiri din Timiș
Garderoba bărbătească modernă se bazează pe câteva piese-cheie care aduc echilibru între stil și funcționalitate.
Sănătate
Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în oftalmologie, contribuind semnificativ la depistarea precoce a unor afecțiuni oculare grave, precum glaucomul, retinopatia diabetică sau degenerescența maculară. Medicii atrag atenția că diagnosticarea timpurie a acestor boli poate face diferența în evoluția și prognosticul pacienților.
1
Capitală Culturală
Doar călătorii norocoși pătrund vreodată pe acoperișurile palatelor și clădirilor istorice din Viena, locuri aflate între cer și pământ, unde arhitecții și artiștii de altădată au ascuns simboluri secrete, mesaje pentru viitor și reprezentări ale jocurilor de putere. Aceste mistere sunt acum la îndemâna publicului timișorean prin expoziția „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți”, semnată de renumita fotografă de teatru și artă Christine de Grancy.