Sorin Povară lucrează la o firmă italiană. Este inginer proiectant construcții civile și a coordonat proiecte de anvergură.

Cum ți-ai ales meseria de inginer?

Pentru meseria de inginer am, de fapt, o poveste să vă spun. Nu m-am gândit că o să fiu inginer, ci îmi doream să ajung la Academia de Poliție, dar după ce am dat examenul medical am aflat că nu pot să ajung acolo din cauză că am avut o problemă medicală de care nu știam. Am fost devastat între Bacalaureat și admiterea la facultate. Am dat Bacalaureatul și am zis: ce fac cu viața mea? Am un prieten foarte bun, mai mare decât mine cu doi ani, el era deja la facultate. L-am întrebat ce aș putea să fac mai departe, ce mă sfătuiește. Era anul 2008 și mi-a zis: «uite, construcțiile merg bine. Ce ar fi dacă te duci la Construcții?» Am acceptat și am zis: «hai să vedem ce îmi oferă viața în domeniul construcțiilor». Am intrat la Facultatea de Construcții din cadrul Universității Politehnica Timișoara și a început să-mi placă. După ce am terminat facultatea, am început să lucrez și îmi place foarte, foarte mult meseria. Deci, am ajuns din întâmplare pe partea de inginerie, dar dacă stau să mă gândesc bine tot timpul eram pasionat de lucrurile pe care tata le meșterea în casă, dacă mai veneau meșteri la noi și făceau ceva, eram tot timpul acolo, prezent, și le puneam întrebări.

Care sunt provocările acestei meserii, de la ce apare nou în domeniu și până la legislația care se schimbă?

Există provocări multiple. Unele dintre ele ar fi că noi, ca ingineri, lucrăm după planurile de arhitectură, care pot să nu fie neapărat tot timpul definite. La fel și planurile de instalații. Și atunci, primele oferte pe care le facem se poate să fie pe unele planuri provizorii, după aceea trebuie să ne adaptăm în timp, să ținem legătura cu ei și să ne adaptăm ofertele în funcție de schimbările ce intervin. Ar trebui, în principal, să ne adaptăm. O altă provocare ar mai fi și termenele de predare. Toată lumea vrea să lucrăm cât mai repede, cât mai bine și să poată pună în practică proiectele cât mai rapid. Aproape toți dezvoltatorii imobiliari lucrează cu bănci, au nevoie de credite și lucrul acesta îi costă bani, astfel că în aceste condiții cerințele sunt foarte mari în ceea ce privește termenele de predare. Dar ne descurcăm.

Cum afectează piața imobiliară scumpirea materialelor de construcție din ultimii ani?

Din punctul meu de vedere, este clar că există o scumpire a materialelor, iar eu cred că prețul lor va crește în continuare. Dacă e să ne uităm din istorie, tot timpul prețul a crescut. Ce însemna un milion de dolari în anii ’50, acum nu mai înseamnă la fel. Cred că, într-adevăr, materialele se vor scumpi, însă dacă salariile vor ține pasul cu scumpirea de materiale și inflația, atunci nu cred că efectele vor fi foarte negative. Însă dacă scumpirile de materiale, inflația și restul nu vor fi reglate de către angajatori, se poate să se intre într-un anumit mini- impas. Nu cred că se va intra într-o criză, doar că își vor permite să cumpere locuințe cei care, într-adevăr, vor avea joburi bune.

Care sunt ultimele inovații din domeniul prefabricatelor, domeniu în care activezi?

În România, s-a construit cu prefabricate foarte mult pe vremea lui Ceaușescu. Revine moda acum. Este o diferență, atunci se construia repede, doar repede, iar în momentul de față se construiește repede și bine. Cererile clienților au crescut. Moda aceasta revine, dacă stăm să ne uităm, în toată Europa. În țările vestice, deja a revenit de ani de zile. În Franța se lucrează foarte mult cu prefabricate, în Italia și Germania la fel. Se lucrează foarte mult cu prefabricate pentru că mâna de lucru devine din ce în ce mai scumpă, este din ce în ce mai greu de găsit, și prefabricatele ajung să economisească foarte mulți bani și timp pentru beneficiari. Practic, aici este cheia pentru că orice beneficiar caută să facă profit. În ceea ce privește inovațiile din domeniul prefabricatelor în România, sunt structuri mai lejere, cu deschideri mai mari, fără grinzi în planșee, ceea ce permite o libertate arhitecturală mai bună și o amenajare mai bună. Grinzile pe care noi le producem și le vindem sunt una dintre inovațiile care au venit recent în România. Chiar dacă în Italia suntem pe piață de 37 de ani, în România pot să zic că este o inovație.

Care sunt cele mai importante norme de care trebuie să țină cont un constructor sau o persoană care își face o casă în regie proprie?

Este foarte important să ținem cont de norme, deoarece trebuie să ne gândim la siguranța cetățenilor. Practic, normele ne îndrumă pentru a avea o siguranță cât mai sporită pentru cetățeni. Sunt obligatorii, dar de fapt în norme scrie că sunt recomandate. Care este diferența dintre obligatorii și recomandate? Recomandate înseamnă că dacă faci un studiu, și în urma studiului se dovedește că poți să economisești pe o parte sau pe alta, poți să nu ții cont neapărat de norme. Poți să vii cu studiul respectiv și atunci poți să depășești normele făcând anumite artificii structurale pentru a economisi foarte mult.

În ultimul timp, au fost cutremure în zona noastră, în România, chiar și în lume. Cât de sigure sunt clădirile construite în ultimii ani, comparativ cu cele de acum 20-30 de ani?

Cam toate clădirile construite în ultimul timp sunt destul de sigure la seism. În principal, constructorii respectă planurile de construcție, mai ales marii dezvoltatori dacă vorbim despre clădiri premium, nu se joacă cu siguranța oamenilor. Totul este făcut pentru clienți și pentru siguranța lor. Cred că și în ultimii 20 de ani clădirile sunt făcute să respecte normele seismice. Marea problemă este cu clădirile care au fost construite înainte de 1977, pentru că foarte multe nu conțin armătură, fiind în pericol în cazul unui posibil viitor cutremur.

Cum arată casa ideală pentru tine?

Casă ideală pentru mine aș putea spune că este relativ mică, 80 – 100 metri pătrați, cu puțină curte, pe un singur nivel. Mai important este ceea ce se întâmplă în casă, adică armonie, bunăstare și energie bună.

Cum evoluează de la an la an piața imobiliară din Timișoara? Se construiește foarte mult.

Da, se construiește foarte mult în Timișoara și, din punctul meu de vedere, începând cu Capitala Culturală Europeană, Timișoara a luat un avânt foarte mare, atât pe partea turistică, cât și pe partea de tineri care vin și se mută în Timișoara pentru că a fost făcută o promovare foarte bună. Timișoara a ajuns în foarte multe locuri, inclusiv se fac reclame turistice orașului în alte țări, cum ar fi Ungaria sau Austria. Studenților care vin în Timișoara le place orașul din ce în ce mai mult și se stabilesc aici și în împrejurimi într-o proporție covârșitoare de 90%. În România sunt oameni care vin și își doresc să lucreze, pe lângă oamenii care pleacă de la noi. Muncitorii străini care vin, cu siguranță, își vor întemeia familii, vor avea nevoie de alte locuințe. Timișoara are un preț foarte, foarte bun, raportat la salariile care sunt aici. Și anume, Timișoara este pe locul întâi în țară după București ca salarii și pe locul 5-6 ca și preț pe metru pătrat de construcție. Eu cred că toate aceste lucruri cumulate fac ca în viitor să avem o explozie, ca să zic așa, pe partea de imobiliare în Timișoara. Cred că potențialul de dezvoltare este foarte mare și în curând va fi din ce în ce mai mare.

Tinerii care sunt la început de drum și vor să-și aleagă o carieră de ce aspecte ar trebui să țină cont?

În primul rând, ar trebui să țină cont de ceea ce le place. Dacă în viață faci ceva forțat sau ce nu îți place, oricât de căutat ar fi domeniul respectiv, nu o să fii împlinit niciodată. Din punctul meu de vedere, ar trebui să facă ce le place în viață, să se asculte pe ei. Orice ai face, dacă faci ceea ce îți place, poți să devii un profesionist în domeniul respectiv.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.