Ani la rând, când lucra la compartimentul de descarcerare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Timiș, Raul Condeescu se situa între primii pompieri pe țară. De la o vreme, s-a dedicat fermei pe care o deține nu departe de Timișoara și gătește în weekend când deschide porțile punctului gastronomic local.

Ce studii ai făcut și care a fost parcursul tău profesional?

Sunt născut și crescut în Timișoara. Am făcut Liceul Agricol la secția Medicină Veterinară. Am vrut să devin medic veterinar. Apoi am făcut Facultatea de Agronomie, secția Zootehnie. Acum studiez din nou la Facultatea de Agronomie, la secția Antreprenoriat în Producția Alimentară, am terminat anul I.

După facultate te-ai făcut pompier?

După facultate, am făcut armata și am dat examen, astfel că m-am încadrat în 2005 ca pompier la ISU Banat, unde am lucrat 20 de ani.

Care au fost provocările?

Ca și pompier, provocările sunt foarte mari, nu e doar lupta cu incendiul. Provocările sunt de natură fizică și de natură psihologică, fiindcă la noi pompierul este salvator universal. Se intervine de la salvarea pisicii din pom până la persoană decedată în Bega, accidente rutiere, diverse tragedii.

Care au fost cele mai impresionante cazuri pe care le-ai văzut?

Un caz care m-a impresionat la modul negativ a fost un bărbat care și-a ucis copilul, l-a înjunghiat. Cea mai mare satisfacție o ai atunci când mergi la intervenție și reușești să salvezi vieți, iar eu am fost în această situație pe partea de descarcerare. Meseria de pompier am făcut-o din pasiune și cu pasiune, cu iubire și cu dăruire și chiar am excelat pe partea de descarcerare. Timp de cinci ani, am obținut locul 2, locul 3 pe țară la Campionatul național de descarcerare și prim ajutor. Tocmai fiindcă mi-a plăcut.

Cum te-ai gândit să deschizi un punct gastronomic la Dudeștii Noi?

Prima dată am făcut ferma, în 2017. A fost oaza mea de liniște și locul meu de încărcare, chiar dacă eram obosit după 24 de ore de muncă. Era locul unde îmi încărcam bateriile. Și ulterior, pe parcursul trecerii timpului, am zis că vreau să-i aduc omului ceea ce produc direct, nu prin intermediari. Punctul gastronomic îl aveam în plan de prin 2019. Când am aflat despre acest concept, am zis că mi se potrivește ca o mănușă. A fost un plan pe termen lung, care s-a concretizat în octombrie 2024. M-am apucat de amenajări în 2023.

Cum arată acum o zi din viața ta? Cât e de lucru la fermă?

Mă trezesc dimineața la 7 și intru în casă seara la 23. Am mult de lucru, mă împart. Am fost întrebat dacă nu vreau să deschid restaurant. Nu. Ce este aici este făcut din pasiune și cu pasiune. Nu vreau ca pasiunea să-mi devină povară. Dacă aș face restaurant, s-ar pierde din ceea ce este aici, o poveste. La fermă, am o varietate destul de mare de legume, păsări: pui, rațe, gâscă, bibilică. Am oi, miei, porci, iepuri, care pot fi văzuți de vizitatori chiar în curtea punctului gastronomic local. Oamenii pot să vadă cum crește un porc, un iepuraș. Tot aici am „maternitatea” pentru pui și rațe. Îi țin aici o lună, după care îi duc la fermă, acolo am spațiu mai mare.

Ce rețete te inspiră?

Fiind aici, în Dudeștii Noi, o comunitate destul de mare de machedoni și având și prieteni printre ei, am zis că este păcat să nu folosim bogata lor gastronomie și foarte delicioasă. Sunt câteva preparate deosebite, cum ar fi Pipirițe, plăcinta macedoneană, care este interpretabilă pe zone.

Pentru Pipirițe se călesc ardei capia în ulei până au o anumită textură. Prin călirea în ulei primesc și gust de ardei copt. Apoi se pun roșii coapte, tăiate, să se topească efectiv, niște usturoi tăiat rondele. Ulterior se pune deasupra telemea, recomandabil este să fie o brânză mai veche, ce are o anumită aciditate și o anumită savoare și apoi se încorporează. Se mai poate adăuga și ou. Se poate mânca atât caldă, cât și rece.

De unde sunt cei care îți calcă pragul în weekenduri și ce obișnuiești să le gătești?

Preponderent din Timișoara. Le gătesc în principal supă de pui cu tăieței de casă. Totul este făcut în casă tocmai pentru că are o savoare aparte datorită materiei prime pe care o folosesc. La mine puii sunt crescuți minimum opt luni, nu sunt pui crescuți în hală, care în două luni și jumătate ajung la trei kilograme. Mai gătesc ciulama de pui, sarmale cu carne de gâscă, supă de ouă, diverse, schimb meniul.

Ce amploare crezi că urmează să ia punctele gastronomice locale, mai ales că Banatul țintește titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2028?

Nu știu. Oricum, Timișul stă destul de slab, să nu zic prost, la capitolul puncte gastronomice locale față de alte județe. Hunedoara, spre exemplu, are peste 100 de puncte gastronomice locale, în Timiș avem doar șapte. Doar în Vața de Jos sunt 12 puncte gastronomice într-o comună.

Care e argumentul prin care i-ai convinge pe oameni să abandoneze un restaurant și să vină într-un punct gastronomic local?

În primul rând, materia primă pe care o folosesc și pe care nu o să o găsească în niciun alt restaurant. Am centru de sacrificare autorizat. Ambientul – aici omul vine și se simte ca și acasă. Și la mine munca este o poveste, se începe cu un antreu, cu o gustare rece, un platou, apoi urmează supă, ciorbă, urmează felul 2, desert. Apa, sifonul, siropul de soc și zmeură sunt la discreție. Nu am bere și nici sucuri carbogazoase, doar pălincă și vișinată din producție proprie. La restaurant, intri, ai mâncat și ai plecat. Am avut musafiri care au stat opt ore.

De ce anume trebuie să țină cont un tânăr când își alege viitoarea meserie?

Cunosc foarte multe persoane care au meserii foarte bănoase, dar nu sunt satisfăcute. Mă consider un om foarte norocos, fiindcă am putut în viață să gătesc și să fac cam tot ceea ce am făcut cu pasiune și din pasiune. Orice meserie pe care o faci dacă o faci și din pasiune, clar vei excela. Sau o aduci la un alt nivel. Nu o faci doar pentru bani. Eu aici, nici nu vreau mai mulți clienți și nici nu vreau să deschid toată ziua, doar în weekend. Nu vreau ca pasiunea să-mi devină povara.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.