Gabriel Bebeșelea este câștigător al concursurilor de dirijat „Lovro von Matačić” (2015) şi „Jeunesses Musicales” (2010), precum și seminifinalist al concursurilor de dirijat „Donatella Flick” al London Symphony Orchestra (2014) și „Gustav Mahler” al Bamberger Symphoniker în 2016. În 2011, Gabriel Bebeșelea a obţinut o bursă la renumita Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea să participe la repetiţii şi concerte şi să înveţe de la câţiva din cei mai importanţi dirijori ai zilelor noastre.

De ce ați ales o carieră în domeniul muzical? Cum ați ajuns dirijor?

Îmi place să cred că muzica m-a ales pe mine. Pe când aveam 3-4 ani, ascultând LP-uri cu Mozart puse de tatăl meu, fluturam prin casă andrelele mamei mele și imitam dirijorii pe care îi vedeam la televizor. În gimnaziu am citit tot ce mi-a căzut în mână pentru a mă pregăti să urmez acest drum, iar spre finalul liceului, alături de colegi de clasă, am fondat o orchestră de tineret, chemându-ne în proiect prietenii de la concursuri și olimpiade. Așa am ajuns în fața unei orchestre. Dirijor, însă, am ajuns mult mai târziu, după ce am început să conștientizez ce se întâmplă. Din fericire, dirijatul e un domeniu în care învățatul și studiatul nu se încheie niciodată, așa că mai e mult drum de parcurs.

Care sunt cele mai mari provocări profesionale de care ați avut parte până acum?

Fiecare repetiție și fiecare concert reprezintă o provocare atunci când te simți responsabil față de partiturile pe care le interpretezi și față de public.

Ați dirijat orchestre celebre în toată lumea. Unde ați avut cele mai mari emoții?

Dacă ne referim la trac, adică emoții distructive, am fost norocos să nu trăiesc așa ceva niciodată. În schimb, sunt foarte multe locuri în care am primit o energie extraordinară de la ansamblurile împreună cu care am avut șansa să concertez.

Cum vi s-a părut că a profitat Timișoara de oportunitățile oferite de titlul Capitală Culturală Europeană în 2023?

Am simțit o transformare remarcabilă a Timișoarei pe parcursul anului 2023 și nicio persoană de bună credință nu poate afirma că orașul nu s-a ridicat nu doar cultural, ci și din punct de vedere turistic. E o emulație specială pe care am simțit-o și în 2007 la Sibiu. Dar cel mai important e ce se întâmplă în continuare. Menirea titlului de Capitală Culturală Europeană este să multiplice acest an în viitorul cultural și turistic al orașului, și acel proiect să devină o obișnuință.

Care sunt valorile fundamentale pe care le respectați și le promovați?

Sinceritatea și onestitatea în fața partiturilor interpretate, dublate de responsabilitatea față de public.

Corul comunitar, un proiect ce reunește iubitorii de muzică, fie că vorbim despre profesioniști sau amatori, a debutat anul trecut. Cum a apărut această idee și cât de mulțumit sunteți de ce a ieșit?

Nu e o idee originală. Acest gen de proiecte este foarte răspândit în Europa, tocmai din dorința de a apropia muzicienii de comunitate și comunitatea de muzică. Sunt foarte interesat de anularea barierei artificial create dintre public și scenă, așa că proiectul Corul comunitar este unul dintre cele mai importante dintre cele pe care le desfășor la Timișoara. Anul trecut, la repetiția generală, într-un puseu de sinceritate, am mulțumit membrilor Corului comunitar pentru că ne-au adus aminte nouă, profesioniștilor, de ce facem muzică.

Ediția a doua continuă în acest an cu o nouă provocare: Carmina Burana, celebra lucrare a lui Carl Orff. Cât de dificil va fi pentru Corul comunitar și ce așteptări aveți?

E o piatră grea de hotar, dar entuziasmul membrilor Corului comunitar va suplini mult și surclasa orice dificultate tehnică. Să nu uităm faptul că etimologia cuvântului amator vine de la amare, adică a iubi.

Un alt proiect de care se leagă numele dumneavoastră este Musica Ricercata. Ce a stat la baza dezvoltării acestui concept?

Pe scurt, este un omagiu adus unuia dintre cei mai mari compozitori care au trăit vreodată, György Ligeti, născut la Târnăveni, acum 101 ani. Musica Ricercata înseamnă muzică cercetată, și fiecare proiect desfășurat sub aceste auspicii este născut în urma unei cercetări minuțioase.

Musica Ricercata a devenit și parte a festivalurilor Filarmonicii Banatul Timișoara, începând din 2023. Ne-am bucurat de prezența la Timișoara a unor ansambluri și artiști de o valoare imensă. Ce ne pregătiți pentru ediția din acest an?

Sunt recunoscător Filarmonicii Banatul Timișoara pentru oportunitatea de a muta festivalul Musica Ricercata aici. Fără să devoalez artiștii prezenți în ediția din acest an între 3 și 24 noiembrie, pot spune că publicul timișorean va avea în față câteva dintre cele mai importante nume ale barocului mondial, premiere moderne, concerte în spații mai puțin obișnuite și discuții unice, toate sub umbrela unui concept care comemorează 35 de ani de la Revoluția noastră și 235 de la Revoluția Franceză.

Ce ar trebuit să aibă în vedere un tânăr atunci când își alege meseria?

Că această profesie implică, pe lângă talent, foarte multă muncă. N-aș numi ceea ce facem noi o meserie din simplul motiv că mă consider norocos pentru că profesia mea coincide cu cea mai mare pasiune a mea. Așa că, dacă nu iubești cu adevărat să faci muzică, o să fie greu.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.