În oraş şi în satele aparţinătoare, Silagiu și Bacova, sunt în jur de 7 600 de locuitori. De aici puţini sunt plecaţi la muncă în străinătate. Ar rămâne să lucreze în localitate, dacă ar avea unde. Sunt multe firme de comerţ, buticuri, cum li se spune, dar acestea nu pot susţine economia unui oraş. Frumos aranjat este locul de la Avion, însă este prea puţin. În jur de o sută de oameni lucrează la o fabrică de pantofi. La Megaprofil, care face ţiglă metalică, sunt doar 40 de persoane, căci firma dispune de tehnologie modernă. Nici la Phoenix, cunoscuta staţie de îmbuteliere de apă minerală, nu sunt mai mult de 60-70 de persoane. Apa minerală este o bogăţie a locului din care comunitatea locală nu poate trage multe foloase. Zăcămintele sunt administrate direct de la Bucureşti, iar procedura de concesionare este extrem de dificilă. În mod normal, ar trebui ca şi puterea locală să poată gestiona aceste resurse, așa cum se întâmplă în ţările civilizate sau chiar la vecinii noştri unguri şi sârbi. Aşa, Buziaşul stă pe comori, dar nu le poate exploata eficient! Banii adunaţi cu greu de pe plan local sunt folosiţi pentru lucrări urgente, cum ar fi introducerea de apă curentă şi canalizare în Silagiu şi Bacova. La Bacova există un proiect, cu ajutor de la Consiliul Judeţean Timiș, dar licitaţia pentru lucrări e în contestaţii.
Apa, canal, iluzii...
<p>Buziaşul nu se poate lăuda cu o activitate economică deosebită. În mod tradiţional, era legat de turism, de băi, de activitatea din staţiune.</p>
Citiți principiile noastre de moderare aici!