Pentru prima dată în istoria cooperării transfrontaliere româno-sârbe a fost alocată o importantă sumă de bani pentru conceperea unor proiecte strategice, care să producă efecte de lungă durată în regiunea transfrontalieră, capabile să asigure creșterea și dezvoltarea economică pe o perioadă îndelungată.

Proiectele strategice se adresează tuturor celor patru axe finanțate în cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, având o alocare financiară totală de 26.437.499 Euro, reprezentând 85% contribuția Uniunii Europene și 15% rata de cofinanțare națională. În cazul partenerilor din România, 13% din rata de cofinanțare națională este asigurată de Guvernul României, iar 2% din fondurile partenerilor români implicați în proiect.

Primarul oraşului Vârşeţ, Cedomir Zivcovic, anunța, la începutul lunii martie, că Uniunea Europeană ar fi aprobat alocarea a 12 milioane de euro pentru realizarea unui proiect tehnic al unei autostrăzi care ar urma să lege Belgrad de Timişoara, prin Pancevo şi Vârşeţ. Banii ar urma să fie alocaţi prin intermediul programului de colaborare transfrontalieră România-Serbia, mai spunea Zivcovic. Ştirea era preluată, la acea oră, de presa sârbă, iar primarul de la acea oră al oraşului, aflat la doar câţiva kilometri de graniţă, mai spunea că aceasta ar urma să intre în construcţie în maxim doi ani.

Deşi vestea pare una excelentă, se pare că datele erau puţin forţate, luna martie fiind una premergătoare alegerilor din Serbia. Totuşi, o asemenea cerere ar fi fost depusă spre finanţare, dar nu a fost aprobată. Având în vedere că este vorba de o contribuţie de mari dimensiuni, pe un proiect strategic, evaluarea durează şase luni, după care vom şti dacă există aprobat un asemenea proiect sau nu. Oficial, nu am obţinut confirmarea, nici infirmarea existenţei unei asemenea solicitări de finanţare de la Biroul Regional de Colaborare Transfrontalieră Timişoara, cel care se ocupă de proiectele depuse în comun de cele două ţări. Totuşi, am aflat că în următoarele luni de zile vor fi anunţate solicitările declarate câștigătoare în cadrul acestei iniţiative.

„Anunţarea oficială a proiectelor acceptate spre finanţare are loc în maxim şase luni de la data limită de depunere a proiectelor (n.r. 15 martie). Dar noi sperăm ca anunţarea proiectelor câştigătoare să aibă loc mai repede. Este vorba de comisii din care fac parte specialişti străini, durează”, ne-a declarat Cătălin Radu, din partea Biroului Regional de Colaborare Transfrontalieră Timişoara.

Durata de implementare a acestor proiecte strategice este cuprinsă între 12 și 60 de luni. Caracterul strategic al proiectelor este dat de faptul că acest tip de proiecte transfrontaliere contribuie la unul sau mai multe obiective din cadrul programului, adresându-se unor nevoi importante din zona transfrontalieră.

Proiectele strategice se derulează într-o zonă eligibilă extinsă, având impact pozitiv asupra sistemului economic și social. Deci, o asemenea solicitare pentru proiectul tehnic al unei autostrăzi ar putea să se încadreze în cerinţe.

Între timp, în Serbia au avut loc alegerile, iar Cedomir Zivcovic ar urma să primească postul de manager al oraşului, funcţia de primar ar urma să fie trecută în mâna unui alt candidat. Totuşi, proiectul rămâne, astfel că un prim pas spre un drum rapid ar putea fi făcut mai repede decât s-ar aştepta unii.

Autostrada Beograd -Pancevo – Vârşeţ – Timişoara ar urma să aibă aproximativ 130 de kilometri. Vă reamintim că o autostradă de la Timişoara spre Vârşeţ nu a fost inclusă în master planul pe transporturi al României, s-a vorbit doar de modernizarea actualului drum naţional care leagă Timişoara şi graniţa, la Stamora-Moraviţa.