O parte din descoperirile arheologice din Cetate au ajuns in saci pe un hol murdar de la Muzeul Banatului

De B.A.M
Reactualizat la:
6Comentarii
O parte din descoperirile arheologice din Cetate au ajuns in saci pe un hol murdar de la Muzeul Banatului
© TION - O parte din descoperirile arheologice din Cetate au ajuns in saci pe un hol murdar de la Muzeul Banatului
În saci de moloz, pe un hol murdar de la Muzeul Banatului şi catalogate cu un marker. Aşa au ajuns o parte din lucrurile şi chiar rămăşiţe umane dezgropate de arheologi în timpul lucrărilor din cartierul Cetate. Arheologii susţin că nu au personal suficient pentru a curăţa artefactele, iar conducerea muzeului, instituţie care trece printr-o nouă perioadă de tranziţie, nu e de găsit.


În 2012, în timpul campaniei electorale, fostul primar al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, împreună cu candidatul partidului la Primăria Timişoara, Adrian Orza, puneau piatra de temelie la lucrările de reabilitare a centrului istoric. Încă de atunci, istoricii şi arheologii ştiau că descoperiri importante vor fi făcute odată cu începerea lucrărilor.

Cu şase ani înainte, adică în 2006, la Muzeul Banatului se ţinea licitaţia pentru reabilitarea acestei clădiri emblematice pentru Timişoara. Lucrările la muzeu continuă şi în ziua de azi…

Între timp, arheologii s-au mobilizat exemplar, iar comorile descoperite de ei aproape în fiecare săptămână au fost prezentate de www.tion.ro.

Ce s-a întâmplat mai departe, însă, este o ruşine pentru Timişoara. O parte a descoperirilor făcute de arheologi, inclusiv oseminte umane, au ajuns în saci de moloz, aruncaţii unii peste ceilalţi, pe un hol de la intrarea laterală a Muzeului Banatului. Mai exact, este vorba despre artefactele şi rămăşiţele umane descoperite în Piaţa Unirii şi Piaţa Sf. Gheorghe. Restul au ajuns în depozitele unei firme private aflate pe drumul dintre Timişoara şi Giroc.

Arheologii susţin că nu au destul personal pentru a face faţă avalanşei de artefacte descoperite de la începerea lucrărilor în Cetate.

„Săptămâna trecută au fost aduse. În primul rând acelea trebuie spălate, sunt în curs de spălare, dar nu avem personal destul ca să fie spălate toate într-un interval scurt de timp. Dar acelea vor trebui spălate și nu sunt doar oase. Acolo sunt și materiale ceramice care vor intra la restaurare. E un proces mai complex și mai elaborat”, am aflat de la arheologul Florin Draşovean.

Întrebat unde vor fi depozitate comorile arheologice după spălare şi catalogare, Draşovean a răspuns: „Pai asta nu știu. Asta e o chestiune pe care trebuie să îi întrebați pe cei din conducere. (a Muzeului Banatului – n.r.) (…) Ele vor fi puse în cutii, inventariate și depozitate. Întrebarea este unde? Nu știm încă. Nu știm care va fi soarta clădirii în primul rând. Nu se știe când va intra într-un proces real de reabilitare și consolidare. Că de cinci ani (opt ani – n.r.) tot așa.”

Cunoscutul arheolog timişorean nu a ştiut să spună nici când va fi încheiat procesul de curăţare şi inventariere, artefactele şi osemintele putând să rămână în acei saci între o lună şi… un an.

„Depinde câți bani sunt și câți oameni participă la spălare. Poate să fie gata și într-o lună. Poate să fie gata și într-un an”, a mai spus Draşovean.

Directorul Direcţiei de Cultură Timiş, Sorin Predescu, exilat de curând în Neamţ, susţine că problema datează încă din momentul în care a fost întocmit proiectul pentru reabilitarea cartierului Cetate, care nu a prevăzut fonduri şi pentru descărcarea arheologică.

„Este o problemă care ţine exact de proiect, din ce ştiu eu. Proiectul, din păcate, nu a prevăzut bani pentru asta. Deşi arheologia ştia că se vor descoperi artefacte, proiectul nu a prevăzut nici bani, nici logistica necesară pentru arheologie. Astfel încât, odată demarat acel proiect unde a pus domnul Ciuhandu piatra de temelie, a apărut problema arheologiei, a timpului de lucru de care au nevoie arheologii şi de banii pentru arheologie, care cuprindeau şi partea de spălare, conservare, catalogare şi depozitare. Încet, cu greu, mai degrabă cu forţă de muncă voluntară decât cu bani, arheologii au fost ajutaţi să îşi desfăşoare cercetarea de către constructor. Din păcate, banii de arheologie nu sunt în contract şi nici în proiect nici obligaţia constructorului şi nici Primăria Timişoara nu are bani alocaţi pentru acest lucru. Tot timpul am tras ba pentru conservarea a ceea ce s-a găsit, să fie conservat până la găsirea unei soluţii definitive, ba exact pentru găsirea unei soluţii pentru ceea ce s-a găsit”, a spus Predescu.

În aceste condiţii, arheologii au lucrat cu studenţi şi voluntari. În ceea ce priveşte depozitarea acestora, Predescu a afirmat că Muzeul Banatului, aflat încă în renovare, nu are spaţii disponibile, acestea fiind ocupate de artefactele care se găseau aici înainte de începerea lucrărilor.

„Ritmul de lucru a fost unul foarte alert şi s-a strâns o cantitate foarte mare de artefacte arheologice, care în mod normal se spală, se cataloghează. Deocamdată arheologii lucrează cu studenţi, cu voluntari, nu există bani pentru această componentă. Noi am primit promisiuni de la Muzeul Banatului că ele vor fi până la urmă spălate şi cu ajutorul studenţilor Universităţii de Vest şi catalogate. Problema e că lucrându-se pe 4-5 fronturi nu are cine să le facă pe toate. Sigur că există în mod normal nişte depozite, dar aşa se face că acum Muzeul Banatului este acum şi în renovare, aşa că depozitele lor oricum sunt pline. Probabil că soluţia ar fi să se aloce măcar un spaţiu de depozitare civilizat. Dacă e o problemă urgentă, aceasta e, într-adevăr, a depozitării. Şi aici cred că şi Primăria Timişoara şi Muzeul Banatului ar fi trebuit să găsească mai repede o soluţie”, a mai spus Predescu.

Am încercat să luăm legătura şi cu conducerea Muzeului Banatului, însă actualul director, jurnalistul Dan Radosav, nu a răspuns la telefon, probabil şi pentru că, de la 1 septembrie, această instituţie va avea un nou director, pe fiul primarului din Buziaş, Claudiu Ilaş, care era dat drept câştigător cu o lună înainte de concurs.

Articole pe aceeași temă:

Descoperire extraordinara in centrul Timisoarei: vestigii preistorice in Piata Unirii

Arheologii au descoperit a treia moschee din Pasalacul Timisoarei: frumoasa Gemgime

Cele mai importante vestigii din Piata Sf. Gheorghe, in pericol de a se distruge iremediabil

Vestigiile arheologice din centrul Timisoarei se degradeaza in fiecare zi. Se asteapta modificarea proiectului



6Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor

Regulament de plasare a anunturilor