În cadrul întrunirii, s-a pus accent pe protecţia care trebuie oferită refugiaţilor, pe dreptul de circulaţie pe bătrânul continent şi, nu în ultimul rând, pe “cota” de refugiaţi care ar trebui să o primească fiecare ţară. Potrivit fețelor bisericești, toată Europa trebuie să primească refugiaţi. Mitropolitul Banatului ÎPSS Ioan, a vorbit, la această întâlnire, şi despre sprijinirea taberelor din Turcia şi din alte ţări.

“O veste bună! În noaptea care a trecut, la întâlnirile de la nivel de şefi de state de la Bruxelles, s-a schimbat puţin politica privitoare la migraţie. Se doreşte sprijinirea tot mai mult a taberelor din Turcia, Iordania, Liban, să se îndrepte ajutoarele acolo, pentru a stabiliza populaţia acolo, unde Dumnezeu a rânduit fiecărui popor să trăiască şi să stea. Nu este mai bine ca acasă nicăieri în lume. Dumnezeu când a creat şi această planetă, în fiecare parte a pămîntului a pus tot ce este mai frumos şi preţios în gândirea Sa. Sunt convins că niciun emigrant nu va avea o satisfacţie spirituală deplină în altă parte în lume decât acolo unde a rânduit Dumnezeu să vadă întâi lumina zilei, în ţara lui. De aceea este bine că s-a orientat puţin fluxul fondurilor spre a fi ajutaţi oamenii la casa lor, în ţara lor”, a spus mitropolitul Ioan Selejan.

Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom – a organizat vineri, 16 octombrie, acest seminar naţional: „Bisericile Creştine din Europa răspunzând fenomenului migraţiei”. Seminarul este al doilea dintr-o serie de întâlniri care vor fi organizate la nivel naţional, promovează modele de bune practici în ceea ce priveşte abordarea fenomenului migraţiei în rândul lucrătorilor bisericilor din Europa şi din România si organizarea unei campanii naţionale de informare a populaţiei referitoare la situaţia migranţilor din România, transmit inițiatorii acestuia.

Mitropolitul Banatului: “Ar fi bine ca religiile să nu împartă ele pământul, ci să-l lase întreg, cum a fost creat de Dumnezeu”

“Unul din fenomenele şi cauzele migraţiei este şi egoismul, pentru că noi nu îi tratăm pe toţi oamenii ca fraţi. Am împărţit pământul mereu prin bariere culturale şi religioase şi asemenea garduri, împrejmuiri, ne-au făcut multă vreme să trăim unul lângă celălalt, popor lângă popor, fără să ne iubim şi fără să considerăm că suntem fraţi toţi cei ce trăim pe pământ, de orice culoare ar fi faţa noastră. Este foarte important la această dată, mai mult ca oricând, ca toate religiile să dea un semnal important de toleranţă şi de înţelegere, pentru ca religiile să nu genereze conflicte internaţionale între diferite state, popoare, culturi şi religii. Ar fi bine ca religiile să nu împartă ele pământul, ci să-l lase întreg, cum a fost creat de Dumnezeu. Aşteptăm o colaborare bună în cadrul AIDRom, dacă şi noi, în această parte de ţară, vom avea ocazia de tranzit sau de stabilizare a unor emigranţi. Mă bucur că printre noi se află şi reprezentanţi din comunitatea musulmană, având în vedere faptul că majoritatea celor care vin sunt de religie musulmană şi reprezentanţii acestei comunităţi ar putea să fie o interfaţă a noastră, a felului nostru de a fi”, a spus mitropolitul Banatului.

Mitropolitul a vizitat şi taberele de refugiaţi de la graniţa României. Acolo sunt instalate 1.000 de corturi, în total, în două locuri, pentru primirea refugiaţilor.

“Am vizitat mai multe tabere care sunt pregătite pe graniţă şi am văzut organizate în aceste tabere inclusiv corturi pentru rugăciune. Ceea ce zic eu că este un semn cât se poate de important pentru a vedea că cei pe pământul pe care vin le respectă inclusiv credinţa lor. Pentru noi, cei ce trăim în acest spaţiu, pentru întreaga Europă, ar fi important dacă instituţiile internaţionale ne-ar informa public mai mult despre cauzele emigrării, pentru că aceasta ar putea să determine o înţelegere mai bună din partea localnicilor a celor care vin şi în acelaşi timp să putem face un front comun pentru stabilizarea fiecărui om în ţara lui. Am văzut atâtea interviuri în care oameni din Orientul Mijlociu spuneau că în momentul când acolo s-ar încheia conflictul ar fi bucucroşi să se întoarcă înapoi, în ţara lor. Majoritatea emigranţilor sunt tineri, care şi-au lăsat părinţi înlăcrimaţi în ţările lor. Suntem la limitele dintre dramă şi tragedie, şi noi nu am dori să tragem cortina peste acest ultim act al tragediei ce se întâmplă în Marea Mediterană, pentru că Europa a mai fost martoră a unor războaie mondiale, o Europă în care a curs mult sănge şi să facem tot ce este posibil ca Marea Mediterană să poarte mai departe în istorie şi georgrafie acest nume, de Marea Mediterană, şi nu cumva să i se spună într-o zi sicriul dintre Africa şi Europa”, a spus mitropolitul cu emoţie în glas.

“Noi dorim să ne păstrăm identitatea şi credinţa noastră şi respectăm în acelaşi timp cultura şi credinţa celor care vin”

Problema migraţiei este gestionată în România de Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări. În România există şase centre regionale de azil, unul dintre ele în Timişoara. În total sunt 920 de locuri de cazare. Sistemul de azil în România a fost gândit să poată gestiona 1000 – 1500 de persoane anual.

“Este foarte clar că analiza psihologică a acestor oameni este foarte important de făcut, pentru că noi îi vedem reacţionând diferit de noi şi îi judecăm doar după felul cum se comportă în timpul acesta zero. Însă ar trebui să ne punem şi noi în situaţia lor şi cred că atunci o să-i judecăm altfel şi dintr-o altă perspectivă, şi anume perspectiva înstrăinării, a durerii, şi a marei drame pe care o trăiesc. Pentru că sunt reprezentanţi ONU, propun ca în taberele acestea din Turcia, Iordania, Siria, oamenii acolo stau cu lunile, cu anii, să li se prezinte cât mai mult starea economică, starea culturală, religioasă a ţărilor spre care doresc să se îndrepte. Să li se spună că Europa este un continent creştin şi să cunoască elemente minimale ale religiei creştine, şi cunoscând şi elementul acesta religios al lumii creştin-europene ei să hotărască dacă ar putea să convieţuiască alături de asemenea comunităţi creştine. Noi dorim să ne păstrăm identitatea şi credinţa noastră şi respectăm în acelaşi timp cultura şi credinţa celor care vin. Însă ar fi foarte bine ca ei, în cunoştinţă de cauză cât mai bună, să facă alegerea încotro se îndreaptă, pentru că nu totdeauna bunăstarea dintr-o ţară, o stare economică foarte bună dintr-o ţară poate să-ţi asigure chiar şi o stare de confort spiritual bun, pe care poate îl cauţi tu plecând din ţara ta. Eu cred că organizaţiile internaţionale, şi aici mă refer la instituţiile europene şi ONU, ar trebui să acţioneze mai concret şi mai prompt în rezolvarea acestor situaţii. Iată, Europa se pregăteşte să se îmbrace în haină albă, de zăpadă, ori cei care vin din Orientul Mijlociu, unii dintre ei nu au văzut zăpada decât la televizor”, a spus ÎPSS Ioan Selejan.

“Să privească pe cei în suferinţă ca oameni ai durerii şi nu ca oameni ai răzbunării sau a altor intenţii”

Mitropolitul a mai spus că refugiaţii au nevoie, în primul rând, de lapte praf pentru mame şi copii.

“Am vorbit cu reprezentanţi din mai multe confesiuni şi culte de la noi de aici, din Timişoara, dorim să facem o acţiune comună, am identificat un spaţiu generos pentru depozitarea alimentelor sau a hainelor, am vorbit, de asemenea, cu preoţii, mai ales de pe zonele de frontieră, să aducă un spirit de pace şi de înţelegere şi să privească pe cei în suferinţă ca oameni ai durerii şi nu ca oameni ai răzbunării sau a altor intenţii”, a spus mitropolitul Banatului.

În perioada anilor 2012-2013, România s-a mai confruntat cu un val de migranţi. A fost acea mişcare socială, “Primăvara arabă”, în Nordul Africii, care a generat un aflux de migranţi care s-a întins până în România. Au fost atunci peste 2500 de solicitanţi de azil. La acea vreme, Timişoara a fost implicată direct. Acum, se aşteaptă un nou val.